Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 738 din 8 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 738 din 8 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 193 din 26 februarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, excepţie ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 251/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1998D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, solicitând menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 849 din 7 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 251/117/2019/a1, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Excepţia a fost ridicată de Lucian Todoran într-o cauză aflată pe rolul Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale având ca obiect obligarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca la comunicarea unui răspuns referitor la numele unor persoane, cererea formulată fiind întemeiată pe prevederile Legii nr. 544/2001. Curtea Constituţională a fost sesizată prin decizia pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a admis recursul declarat împotriva încheierii prin care cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost respinsă.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată, în esenţă, că scopul Legii nr. 544/2001, potrivit expunerii de motive care o însoţeşte, este de a asigura, împreună cu o lege specială privind protecţia informaţiilor clasificate şi o altă lege specială privind protecţia datelor cu caracter personal, „alinierea la standardele statului de drept“ pentru „realizarea neîngrădită, liberă şi în condiţii nediscriminatorii a drepturilor şi libertăţilor persoanei“, cu precădere a dreptului la „informaţii de interes public garantat de art. 31 din Constituţie“. Aplicarea simultană a Legii nr. 544/2001 şi a Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date atunci când este vorba de accesul la informaţii a fost deja reţinută în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, prin Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018. Legea nr. 677/2001, care asigura un echilibru între dreptul de acces la informaţiile de interes public şi protecţia datelor cu caracter personal, a fost abrogată prin art. V alin. (1) din Legea nr. 129/2018, domeniul său de reglementare fiind preluat de Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) care, la art. 7, urmăreşte asigurarea „unui echilibru între dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare şi dreptul la informaţie“.
    6. În acest context, autorul arată că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 exceptează de la comunicare datele cu caracter personal „potrivit legii“. Această limitare a exceptării de la comunicare constituie o excepţie de la excepţie - regula statuată la norma-definiţie de la art. 2 lit. b) a Legii nr. 544/2001 fiind că orice informaţie deţinută de o instituţie publică este de interes public.
    7. Nereglementarea la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 - ce constituie lista completă care prevede expres şi limitativ motivele de exceptare de la comunicare - a împrejurării în care datele cu caracter personal sunt exceptate de la comunicare lipseşte legea de claritate şi previzibilitate, făcând-o greu de înţeles şi de aplicat. Pentru toate aceste motive, acest text aduce atingere art. 1 alin. (5) şi art. 31 din Constituţie.
    8. Dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 reprezintă modul în care legiuitorul a înţeles să asigure acest echilibru, statuând, pe aceeaşi cale inacceptabilă a excepţiei la excepţie, că datele cu caracter personal pot fi comunicate numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Acest text de lege este neclar, deoarece comunicarea numelui şi prenumelui unei persoane nu presupune per se afectarea exercitării funcţiei publice. Limitarea comunicării datelor cu caracter personal la acelea care afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice exclude de la comunicare prenumele şi numele tuturor deţinătorilor de funcţii publice, concluzie vădit injustă şi care este contrazisă de practica instituţiilor publice, care comunică din oficiu pe pagina proprie de internet cel puţin numele şi prenumele persoanelor din conducere. Pentru toate aceste motive textul de lege criticat aduce atingere art. 1 alin. (5) şi art. 31 din Constituţie.
    9. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la cele reţinute prin Decizia nr. 615 din 21 septembrie 2006.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 615 din 21 septembrie 2006.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - Art. 12 alin. (1) lit. d): „(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11^1, următoarele informaţii: [...]d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii.“;
    – Art. 14 alin. (1): „(1) Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.“

    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la criteriile de calitate ale legii, precum şi ale art. 31 privind dreptul la informaţie.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 437 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 18 octombrie 2019, paragrafele 14 şi 15, şi Decizia nr. 367 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2020, paragrafele 18-20, s-a mai pronunţat cu privire la art. 12 alin. (1) lit. d) prin raportare la art. 31 din Constituţie, reţinând că dreptul fundamental la informaţie, aşa cum este consacrat de norma constituţională evocată, implică dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la orice informaţie de interes public şi obligaţia corelativă a autorităţilor publice, potrivit competenţelor ce le revin, de a asigura informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004). Aşadar, dreptul la informaţie, consacrat de art. 31 din Constituţie, se referă numai la informaţiile de interes public, sens în care legiuitorul, prin art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, a precizat că prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultată din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, aşa cum sunt definite acestea la art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001. Or, informaţiile la care fac referire dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 nu au caracterul unor informaţii de interes public, ci sunt informaţii exceptate de la accesul liber al cetăţenilor. Legiuitorul este cel în drept să stabilească atât condiţiile, cât şi situaţiile în care se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor unele categorii de informaţii.
    17. Distinct de cele reţinute prin jurisprudenţa anterior menţionată, Curtea observă că autorul excepţiei critică „nereglementarea la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 - ce constituie lista completă ce prevede expres şi limitativ motivele de exceptare de la comunicare - a împrejurării în care datele cu caracter personal sunt exceptate de la comunicare“, ceea ce ar lipsi legea de claritate şi previzibilitate, făcând-o greu de înţeles şi de aplicat, contravenind, astfel, art. 1 alin. (5) şi art. 31 alin. (1) din Constituţie.
    18. Cu privire la acest aspect, Curtea constată că, potrivit art. 1 din Legea nr. 544/2001, unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României, îl constituie accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public. Definiţia informaţiilor de interes public şi a informaţiilor cu privire la datele personale este cuprinsă în art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 544/2001, respectiv prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei, iar prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.
    19. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119/1, numele intră sub incidenţa datelor cu caracter personal. Sfera acestor date cuprinde orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (persoana vizată), direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator on-line, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.
    20. De asemenea, Curtea reţine că art. 5 din Legea nr. 544/2001 enumeră informaţiile de interes public pe care autoritatea sau instituţia publică are obligaţia să le comunice, din oficiu, printre acestea figurând doar numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice.
    21. Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată de autor, privind lipsa de reglementare la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 a împrejurării în care datele cu caracter personal sunt exceptate de la comunicare, Curtea reiterează jurisprudenţa sa în care a făcut referire la considerentele de principiu reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârile din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 şi 21 octombrie 2013, pronunţate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 şi 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, şi Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 şi 93, în sensul în care formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale, decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 46, Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragraful 23, şi Decizia nr. 722 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2020, paragraful 26).
    22. Curtea observă că art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 reprezintă o normă ce are un caracter general, prin care se instituie o excepţie de la accesul liber al cetăţenilor, deoarece legiuitorul a dorit să realizeze un echilibru între dreptul la informaţie şi protecţia datelor cu caracter personal, în speţă numele persoanei. De la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 se poate deroga „în condiţiile legii“, unul dintre cazurile ce se circumscriu acestei sintagme fiind cel prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, potrivit căruia informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Din interpretarea coroborată a celor două articole rezultă că informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului, de principiu, nu constituie informaţii de interes public, fiind exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, însă acestea pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.
    23. O altă critică formulată de autor este aceea că prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 contravin art. 1 alin. (5) şi art. 31 din Constituţie prin aceea că exceptează de la comunicare prenumele şi numele tuturor deţinătorilor de funcţii publice care, în practică, sunt comunicate din oficiu pe pagina proprie de internet. Referitor la această critică, instanţa de contencios constituţional reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001, autoritatea sau instituţia publică are obligaţia să comunice, din oficiu, numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice. Comunicarea acestor date nu este una ce ţine de „practica instituţiilor publice“, ci o obligaţie impusă prin lege.
    24. În concluzie, Curtea reţine că textele de lege criticate sunt clare, precise şi previzibile, iar prin acestea legiuitorul a dorit să realizeze un echilibru între protecţia datelor cu caracter personal şi dreptul la informaţie. Legiuitorul este cel în drept să stabilească atât condiţiile, cât şi situaţiile în care se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor unele categorii de informaţii fără a aduce atingere art. 31 din Constituţie, aşa cum s-a statuat prin deciziile Curţii Constituţionale menţionate la paragraful 16 al prezentei decizii.
    25. Referitor la dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 251/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 12 alin. (1) lit. d) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016