Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 734 din 8 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 734 din 8 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1201 din 9 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sorin Olteanu în Dosarul nr. 170/227/2019 al Judecătoriei Fălticeni şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.142D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus în susţinerea admiterii acesteia note scrise însoţite de documente.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că nu există temeiuri pentru care instanţa constituţională să îşi modifice jurisprudenţa în această materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 4 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 170/227/2019, Judecătoria Fălticeni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sorin Olteanu, parte pârâtă, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii prin care se solicită desfacerea căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea domiciliului minorului, plata pensiei de întreţinere şi atribuirea beneficiului unui contract, în cadrul căreia a fost invocată excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei judecătoreşti.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată este neconstituţională, deoarece impune în sarcina grefierilor obligativitatea introducerii unei cereri de chemare în judecată la o altă instanţă egală în grad decât instanţa de domiciliu, care este cea mai apropriată şi cea mai accesibilă. Se încalcă astfel accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât acesta presupune ca justiţiabililor sa nu li se impună cheltuieli exorbitante. Chiar dacă norma juridică ce reglementează competenţa teritorială în materia divorţului este o normă imperativă, părţile nu pot deroga, nici chiar cu încuviinţarea instanţei, de la aplicarea acesteia, textul de lege instituind o competenţă teritorială exclusivă, şi nu una alternativă, competenţa fiind stabilită în ordinea enunţată în cuprinsul art. 915 din Codul de procedură civilă. Caracterul inechitabil al textului legal criticat este susţinut şi de faptul că nicio dispoziţie legală nu atribuie grefierilor capacitatea de a pronunţa o hotărâre într-o cauză, de oricare natură ar fi ea, grefierul nefiind un participant la completul de judecată, acesta având doar sarcina de a consemna dezbaterile şi de a întocmi lucrările necesare în cauză. Mai mult, grefierul nu poate influenţa judecătorul în pronunţarea hotărârii judecătoreşti.
    7. Totodată, dispoziţiile legale criticate îngreunează formularea probelor necesare, apreciind că este obligat să recurgă doar la proba cu înscrisuri şi renunţarea la proba cu martori, pe care nu îi va putea determina să se prezinte la o instanţă situată la o distanţă apreciabilă faţă de domiciliu. Dispoziţiile legale criticate aduc atingere onoarei şi imparţialităţii magistraţilor, inducând suspiciunea, neîntemeiată, de vinovăţie a magistratului învestit cu soluţionarea cauzei. De asemenea, se încalcă şi prezumţia de nevinovăţie a magistratului, consfinţită de Constituţie.
    8. Se mai arată faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea unui conflict negativ de competenţă, a stabilit că instanţa competentă teritorial pentru soluţionarea unei cereri de divorţ în care reclamantul avea calitatea de procuror este instanţa de domiciliu.
    9. Judecătoria Fălticeni apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Arată, în esenţă, că interesul ocrotit prin norma legală este unul general, şi anume apărarea prestigiului şi a imparţialităţii justiţiei, garanţie instituţională a dreptului la un proces echitabil, prin care sunt oferite părţii adverse dintr-un litigiu pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparţialităţii instanţei. Dispoziţiile art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, potrivit cărora grefierilor li se aplică dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, se încadrează în regulile instituite de legiuitor în vederea asigurării independenţei obiective a instanţei, fiind capabile să înlăture orice suspiciune de soluţionare cu părtinire a cauzei din pricina calităţii părţilor.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise şi documentele depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.“
    14. Dispoziţiile alin. (1) şi (2) ale art. 127 din Codul de procedură civilă la care face trimitere textul legal criticat au următorul conţinut:
    "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.
(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii."

    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia are calitatea de grefier şi este nemulţumit de faptul că din cauza acestei calităţi are obligaţia, potrivit dispoziţiilor legale criticate, de a introduce o cerere de chemare în judecată la o altă instanţă egală în grad, din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, considerând că în acest mod i se încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.
    17. Astfel, în situaţia în care un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, este obligatorie sesizarea unei alte instanţe judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea, având alegerea între oricare dintre instanţele de acelaşi grad prevăzute anterior. Pentru cererea introdusă împotriva unui judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.
    18. Prin aceste dispoziţii de lege se introduce noţiunea de competenţă facultativă, care se referă la categorii speciale de cereri.
    19. Dispoziţiile art. 127 din Codul de procedură civilă, instituind o prezumţie legală de lipsă de aparenţă a imparţialităţii judecătorului, corespund exigenţelor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul părţii la „o instanţă independentă şi imparţială“.
    20. Raţiunea acestor dispoziţii de lege este aceea de a oferi părţii adverse pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparţialităţii instanţei la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul. Aşadar, legiuitorul, prin dispoziţiile legale criticate, a instituit un regim juridic diferit circumstanţiat categoriilor de persoane vizate de ipoteza normei, tocmai datorită calităţii lor.
    21. Curtea reţine că scopul art. 127 din Codul de procedură civilă este acela de a asigura imparţialitatea instanţei, iar alin. (3) al acestui articol indică expres şi limitativ subiecţii pe care înţelege să îi plaseze în sfera de aplicare a art. 127 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, nominalizând, în mod expres, şi grefierii. Această categorie este circumscrisă noţiunii generale de personal auxiliar de specialitate, astfel cum aceasta este definită de art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit art. 3 alin. (1) coroborat cu art. 4 şi 76 din Legea nr. 567/2004, din cadrul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea fac parte şi grefierii, aceştia având obligaţia ca, prin întreaga lor activitate, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, să respecte normele deontologice ale profesiei, să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparţialitate şi celeritate, în conformitate cu legea, şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiţiei [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 7 din 16 mai 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 22 iunie 2016].
    22. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 21 din Constituţie, întrucât este subînţeles că accesul liber la justiţie permite depunerea oricărei cereri a cărei soluţionare este de competenţa instanţelor judecătoreşti, şi sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 24 care consacră dreptul la apărare [a se vedea, în acest sens, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 49 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2015, paragrafele 20-26].
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sorin Olteanu în Dosarul nr. 170/227/2019 al Judecătoriei Fălticeni şi constată că dispoziţiile art. 127 alin. (3) teza finală din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Fălticeni şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016