Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 730 din 8 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 730 din 8 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 105 din 1 februarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Cristian Munteanu în Dosarul nr. 4.510/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.107D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, personal. Lipseşte partea Inspecţia Judiciară. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Inspecţia Judiciară a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită, în esenţă, admiterea acesteia. În acest sens, arată că legea nu prevede procedura conform căreia se soluţionează calea de atac împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării disciplinare, spre deosebire de situaţia căii de atac împotriva rezoluţiei de respingere a sesizării disciplinare, ceea ce conduce la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 16 din Constituţie. Precizează că practica instanţelor judecătoreşti este neunitară în această materie şi că, la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, există 3 tipuri de soluţii asupra procedurii de urmat pentru atacarea rezoluţiei de clasare a sesizării disciplinare.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că procedura privind soluţionarea căii de atac împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării disciplinare este previzibilă şi respectă dispoziţiile constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Sentinţa nr. 1.649 din 4 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.510/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Cristian Munteanu în cadrul acţiunii având ca obiect contestaţia formulată de acesta împotriva rezoluţiei Inspecţiei Judiciare de clasare a sesizării disciplinare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, deoarece nu indică într-un mod precis modalitatea de contestare a rezoluţiei de clasare. Astfel, arată că, prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „rezoluţia de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 este neconstituţională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeaşi lege. Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei decizii, legiuitorul trebuia ca, în termen de 45 de zile de la publicare, să pună de acord dispoziţiile de lege declarate neconstituţionale cu Constituţia, fapt care nu s-a produs. Prin urmare, art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, în forma rămasă în vigoare ca urmare a deciziei sus-menţionate a Curţii Constituţionale, încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, deoarece ar fi trebuit să prevadă în mod explicit modul de contestare a rezoluţiei de clasare, deoarece legea trebuie să fie previzibilă şi să stabilească în mod explicit instituţia care să cenzureze această decizie.
    7. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile criticate contravin şi prevederilor art. 16 din Constituţie, deoarece, în cazul rezoluţiei de respingere a sesizării disciplinare, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 stabileşte în mod explicit instituţia la care trebuie contestată această rezoluţie, şi anume Curtea de Apel Bucureşti. Se creează astfel diferenţe între acelaşi tip de petenţi care au formulat sesizări disciplinare în condiţii similare. Totodată, nefiind clar modul de contestare a rezoluţiei de clasare, poate apărea tendinţa inspectorilor judiciari de a folosi în mod abuziv această rezoluţie.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei prezent la şedinţa publică, notele scrise depuse la dosar de partea Inspecţia Judiciară, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care, la data sesizării Curţii Constituţionale, aveau următorul cuprins: „În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată: [...] b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă;“. Prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „rezoluţia de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 este neconstituţională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeaşi lege.
    13. Curtea reţine că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile de lege criticate au fost modificate prin Legea nr. 234/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, având, în prezent, următorul conţinut: „După efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată: [...] b) respingerea sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.“ Având în vedere că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, întreaga secţiune a capitolului 4 al Legii nr. 317/2004 referitoare la atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor a suferit modificări şi completări, iar, în prezent, soluţia de clasare a sesizării este prevăzută de art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018, întrucât acestea continuă să producă efecte în cauză.
    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la soluţiile pe care le poate dispune Inspecţia Judiciară atunci când este sesizată de orice persoană interesată, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori şi ţinând cont de modificările aduse Legii nr. 317/2004 prin Legea nr. 234/2018, prin Decizia nr. 122 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 22 mai 2020, a observat că, în prezent, soluţia de clasare a sesizării este prevăzută de art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, iar soluţia de respingere a sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii, este prevăzută de art. 47 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege. În mod corelativ, posibilitatea de atacare - de către persoana care a formulat sesizarea - a rezoluţiei de clasare a sesizării este, în prezent, conţinută de art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, iar posibilitatea de atacare - de către persoana care a formulat sesizarea - a rezoluţiei de respingere a sesizării este prevăzută la art. 47 alin. (5) din lege.
    16. Curtea mai reţine că, referitor la posibilitatea atacării rezoluţiei de clasare emise de Inspecţia Judiciară în etapa verificării prealabile, prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, precitată, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „rezoluţia de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii este neconstituţională în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din aceeaşi lege. La paragraful 34, Curtea a constatat că, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, inspectorul judiciar face o cercetare a fondului sesizării pentru a constata dacă există sau nu indicii cu privire la săvârşirea unei abateri disciplinare. Or, în această situaţie, textul de lege criticat, potrivit căruia rezoluţia de clasare este definitivă şi deci exclusă controlului judiciar, încalcă accesul liber la justiţie, drept fundamental consacrat atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, partea interesată fiind lipsită de accesul la o instanţă judecătorească. Dacă în primele 3 ipoteze reglementate de art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, respectiv atunci când sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sesizării sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt, caracterul definitiv al soluţiei clasării este legitimat prin aceea că aceasta nu are un caracter irefragabil, deoarece persoana interesată poate face o nouă sesizare cu respectarea condiţiilor prevăzute, aşa cum a decis instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa sa, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) se dispune asupra fondului sesizării, astfel că este absolut necesară asigurarea accesului la justiţie prin posibilitatea atacării soluţiei la instanţa judecătorească.
    17. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei decizii, legiuitorul nu a pus de acord, în termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituţie, textul declarat ca fiind neconstituţional cu prevederile Constituţiei. Abia prin Legea nr. 234/2018 s-a reglementat, în mod expres în art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, posibilitatea de atacare de către persoana care a formulat sesizarea a rezoluţiei de clasare a sesizării, în ipoteza în care, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Prin Decizia nr. 122 din 10 martie 2020, precitată, paragraful 22, Curtea a reţinut că, de la publicarea în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 397 din 3 iulie 2014 - prin care s-a recunoscut accesul la justiţie împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) - şi până la intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2018, care, prin introducerea art. 45^1 în Legea nr. 317/2004, a reglementat expres condiţiile de exercitare a acestui drept de acces la justiţie al persoanei care a formulat sesizarea, dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 - referitoare la atacarea rezoluţiei de respingere a sesizării de către persoana care a formulat sesizarea la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile - s-au aplicat, prin analogie, şi în ipoteza atacării rezoluţiei de clasare a sesizării. Astfel, potrivit soluţiei de principiu adoptate în şedinţa judecătorilor Secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 13 februarie 2017 şi Deciziei nr. 75 din 19 ianuarie 2017, pronunţată de aceeaşi instanţă, „Rezoluţia de clasare a sesizării pronunţată [...] în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 poate fi contestată, în faţa instanţei de contencios administrativ, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile, în virtutea aplicării principiului prevăzut de art. 5 alin. (3) din Codul de procedură civilă, referitor la judecarea pricinilor potrivit dispoziţiilor edictate pentru instituţia juridică asemănătoare (cea mai apropiată), în speţă a regimului juridic aplicabil acţiunii exercitate împotriva rezoluţiei de respingere a sesizării [art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004]“.
    18. Aşadar, deşi legiuitorul nu a intervenit după publicarea în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 397 din 3 iulie 2014 - prin care s-a recunoscut accesul la justiţie împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) - şi până la intrarea în vigoare a Legii nr. 234/2018 pentru punerea de acord a dispoziţiilor Legii nr. 317/2004 cu dispoziţiile constituţionale, instanţele de judecată, transpunând principiile generale de drept, au aplicat dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 - referitoare la atacarea rezoluţiei de respingere a sesizării de către persoana care a formulat sesizarea la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile - şi în ipoteza atacării rezoluţiei de clasare a sesizării, ca efect al Deciziei nr. 397 din 3 iulie 2014.
    19. Având în vedere acestea, Curtea constată că aspectele invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate constituie probleme de interpretare şi aplicare a legii la cazul dedus judecăţii, iar nu probleme de constituţionalitate a textului de lege criticat.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Cristian Munteanu în Dosarul nr. 4.510/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016