Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 719 din 5 noiembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 719 din 5 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 160 din 27 februarie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, excepţie ridicată de Gabriel George Drăgănescu în Dosarul nr. 22.521/3/2016 (număr în format vechi 7.390/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.832D/2017.
    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de domnul avocat Dan Lupaşcu, având împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care susţine că excepţia de neconstituţionalitate invocată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi este întemeiată din perspectiva argumentelor ce vor fi prezentate. Astfel, se susţine, în esenţă, că autorului excepţiei de neconstituţionalitate, în anul 2016, i s-a stabilit o pensie în sistemul public de pensii în cuantum de 1.052 lei şi i s-a respins cererea pentru acordarea pensiei de serviciu, în temeiul dispoziţiilor art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015, lege care a reintrodus beneficiul pensiei de serviciu pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi a modificat, în mod corespunzător, Legea nr. 567/2004. Se arată că art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 a extins acest beneficiu şi în cazul executorilor judecătoreşti pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, în speţă autorul excepţiei având o vechime de 28 de ani ca personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti. Se afirmă că, din interpretarea coroborată a textelor ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că de pensia de serviciu beneficiază numai executorii judecătoreşti pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000, nu şi cei care şi-au continuat activitatea. Ca atare, se apreciază că textele criticate, stabilind că dispoziţiile Legii nr. 130/2015 se aplică numai executorilor judecătoreşti pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000, încalcă art. 16 şi art. 1 alin. (5) din Constituţia României, întrucât legiuitorul nu poate acţiona arbitrar, ci trebuie să se supună Constituţiei.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, raportat la legătura dintre obiectul acesteia şi fondul cauzei. Astfel, arată că dosarul în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei emise de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti prin care s-a stabilit în favoarea autorului excepţiei pensia în sistemul public de pensii, însă decizia prin care s-a respins cererea pentru acordarea pensiei de serviciu nu a fost contestată în cauză. În subsidiar, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţie de neconstituţionalitate, întrucât legiuitorul are libertatea de a institui tratamente juridice diferite cu privire la stabilirea categoriei beneficiarilor pensiei şi a cuantumului acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 11 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 22.521/3/2016 (număr în format vechi 7.390/2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004. Excepţia a fost ridicată de Gabriel George Drăgănescu în calea de atac a apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 8.300 din 26.09.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei de pensionare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, pe de o parte, soluţia normativă statuată de art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 distinge în mod nejustificat între persoanele care au avut statutul de executor judecătoresc (funcţionând în cadrul instanţelor, ca personal al acestora) şi au fost pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi executorii judecătoreşti care au activat în temeiul Legii nr. 188/2000 şi s-au pensionat după intrarea în vigoare a acestui act normativ.
    7. Pe de altă parte, prevederea art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 distinge nejustificat între persoanele care au avut statut de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personal de specialitate criminalistică şi personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor de executorii judecătoreşti care au activat în temeiul Legii nr. 188/2000 şi s-au pensionat după intrarea în vigoare a acestui act normativ.
    8. Se apreciază că exigenţa art. 16 alin. (1) din Constituţie este încălcată, deoarece executorii judecătoreşti care au activat în temeiul Legii nr. 188/2000 şi s-au pensionat după intrarea în vigoare a acestui act normativ sunt exceptaţi nejustificat din sfera beneficiarilor pensiei de serviciu, chiar dacă: au avut acelaşi statut cu executorii judecătoreşti care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 188/2000 (numai aceştia beneficiind de pensie de serviciu); au funcţionat ca personal al instanţelor, la fel ca persoanele care au avut statut de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
    9. Ca atare, autorul excepţiei consideră că tratamentul juridic diferit aplicabil executorilor judecătoreşti care au activat în temeiul Legii nr. 188/2000 şi s-au pensionat după intrarea în vigoare a acestui act normativ nu este justificat.
    10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază, pe de o parte, că textele de lege criticate sunt elaborate şi adoptate cu respectarea Constituţiei, având în vedere că nemulţumirea autorului excepţiei de neconstituţionalitate constă în faptul că prin dispoziţiile de lege criticate a fost stabilit un regim juridic distinct între executorii judecătoreşti care la data pensionării aveau statutul de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi executorii judecătoreşti care la data pensionării îndeplinesc funcţia de executor judecătoresc în baza Legii nr. 188/2000, iar, pe de altă parte, între aceştia din urmă şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor. Or, aceste prevederi nu contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 16 din Constituţie. Totodată, instanţa arată că autorul excepţiei nu explică în ce modalitate normele criticate ar conduce la primirea unor valenţe neconstituţionale din perspectiva încălcării principiului supremaţiei legii, consacrat de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Pe de altă parte, instanţa consideră că aspectele criticate vizează probleme de aplicare a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 a căror soluţionare revine instanţelor judecătoreşti.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere că instanţa de contencios constituţional nu poate analiza critici de neconstituţionalitate ce urmăresc, în realitate, modificări legislative ale textelor legale în vigoare şi care conţin propuneri de lege ferenda, întrucât controlul de constituţionalitate semnifică verificarea conformităţii dispoziţiilor legale criticate cu normele şi principiile fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizează evidenţierea unui raport de contrarietate dintre acestea, şi nu modificarea sau completarea textelor legale atacate în funcţie de aprecierea subiectivă a autorului excepţiei.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, potrivit cărora:
    - Art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004: „Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3^1, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.“;
    – Art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015: „De prevederile prezentei legi, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de aceasta, beneficiază şi executorii judecătoreşti, pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu o vechime în funcţie de cel puţin 20 de ani.“

    16. Curtea observă că art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 face trimitere la art. 3 alin. (2) din aceeaşi lege, potrivit căruia personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT.
    17. Autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind statul român şi ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 supuse controlului de constituţionalitate prevăd atât acordarea beneficiului pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienilor criminalişti din cadrul parchetelor, cât şi condiţiile acordării acestui drept. De asemenea, art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015, criticat prin prezenta excepţie, stabileşte că, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de Legea nr. 130/2015, de prevederile acesteia beneficiază şi executorii judecătoreşti pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000, cu o vechime în funcţie de cel puţin 20 de ani.
    19. Din analiza înscrisurilor aflate la dosar Curtea reţine că obiectul cauzei în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate îl reprezintă contestaţia formulată împotriva deciziei emise de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti prin care s-a stabilit în favoarea autorului excepţiei pensia în sistemul public de pensii, iar nu decizia prin care s-a respins solicitarea referitoare la acordarea pensiei de serviciu.
    20. Astfel, având în vedere reglementările criticate raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, conform cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. Or, „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului. În aceste condiţii, având în vedere că obiectul cauzei în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate îl reprezintă contestaţia formulată împotriva deciziei emise de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti prin care s-a stabilit în favoarea autorului excepţiei pensia în sistemul public de pensii, şi nu decizia prin care s-a respins cererea pentru acordarea pensiei de serviciu în temeiul art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015, Curtea va respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 şi ale art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, excepţie ridicată de Gabriel George Drăgănescu în Dosarul nr. 22.521/3/2016 (număr în format vechi 7.390/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016