Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 709 din 6 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 709 din 6 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1293 din 24 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 1.998/62/2017 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 425D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, sens în care arată că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează o pretinsă omisiune legislativă şi aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 1.124/MAS din 8 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.998/62/2017, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Carmen Ionescu cu prilejul soluţionării cererii de revizuire a unor hotărâri judecătoreşti.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituţionale, deoarece împiedică ridicarea de excepţii de nelegalitate în faţa instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea unor căi extraordinare de atac. Astfel, în opinia autoarei excepţiei, prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost interpretate de instanţe judecătoreşti, presupun două condiţii, pe care trebuie să le îndeplinească o excepţie de nelegalitate pentru a fi admisibilă: 1) să privească un act administrativ individual; 2) să fie invocată în faţa unei instanţe învestite cu soluţionarea fondului litigiului. În raport cu acestea, ridicarea excepţiilor de nelegalitate devine imposibilă în faza de revizuire (sau în cadrul altor căi extraordinare de atac), instanţa judecătorească considerându-le inadmisibile. Aşadar, revizuentul este privat de utilizarea excepţiei de nelegalitate cu privire la documentele depuse la dosar doar pentru simplu motiv că dosarul se află în faza de soluţionare a unei căi extraordinare de atac. Or, legea ar trebui să prevadă posibilitatea de a se ridica excepţii de nelegalitate inclusiv în cadrul dosarelor care au ca obiect o cale extraordinară de atac.
    6. În consecinţă, autoarea excepţiei susţine că, prin modul în care sunt formulate textele de lege criticate, respectiv sintagma „instanţa învestită cu fondul litigiului“ din cuprinsul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se încalcă dispoziţiile art. 21 alin. (3) şi art. 16 din Constituţie.
    7. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate, reţinând că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată doar în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege, iar dezbaterile în cadrul acesteia sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin limitarea posibilităţii de invocare a excepţiei de nelegalitate, în cadrul unui proces, doar în faţa instanţei învestite cu soluţionarea fondului litigiului, prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu se aduce atingere dreptului părţii la un proces echitabil şi nici egalităţii în drepturi, partea interesată având posibilitatea de a introduce o acţiune directă prin care să solicite verificarea legalităţii actului administrativ respectiv, cu suspendarea consecutivă a litigiului principal. Este invocată, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.682 din 17 decembrie 2009.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. l alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:
    "(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.
(2) Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în care instanţa se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.
(3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.
(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege."

    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în cauza de faţă, criticile de neconstituţionalitate vizează, în esenţă, sintagma „instanţa învestită cu fondul litigiului“ din cuprinsul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, susţinându-se că, potrivit interpretării date de instanţe judecătoreşti, această sintagmă legală împiedică ridicarea excepţiei de nelegalitate în cursul judecării căilor extraordinare de atac.
    14. Sub acest aspect, Curtea observă că, în realitate, criticile formulate vizează aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea normei juridice, a căror soluţionare nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale. Astfel, Curtea constată că sub aspectul interpretării şi aplicării art. 4 din Legea nr. 554/2004, din perspectiva criticilor formulate, relevantă este Decizia nr. 36 din 7 noiembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 554/2004), permit invocarea unei excepţii de nelegalitate direct în recurs sau acestea conţin o limitare, restricţie, raportat la momentul la care se poate invoca excepţia de nelegalitate?“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2017. Prin această decizie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că „dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, permit invocarea excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, direct în recurs“.
    15. Prin considerentele deciziei menţionate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că excepţia de nelegalitate reprezintă un mijloc de apărare comun, această soluţie rezultând chiar din cuprinsul textului de lege, care precizează că legalitatea unui act administrativ cu caracter individual poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces civil, ştiut fiind faptul că procesul civil începe cu introducerea cererii de chemare în judecată şi se finalizează cu soluţionarea ultimei căi de atac, dacă nu este posibilă executarea silită sau dacă hotărârea se execută de bună voie ori odată cu executarea silită dacă este posibilă executarea silită, iar debitorul nu îndeplineşte obligaţia stabilită prin hotărârea definitivă.
    16. Admiţând că anumite dificultăţi de interpretare prezintă alin. (2) al art. 4 din Legea nr. 554/2004, care se referă la „instanţa învestită cu fondul litigiului“, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că dificultatea nu este, însă, insurmontabilă, dacă se are în vedere că judecata „în fondul litigiului“ nu este echivalentă cu judecata „în prima instanţă“, fondul litigiului privind atât judecata în primă instanţă, cât şi judecata în căile de atac.
    17. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a subliniat că, întradevăr, recursul reprezintă o cale extraordinară de atac, care implică compararea hotărârilor atacate numai pentru motive de nelegalitate, însă aceasta nu reprezintă un impediment pentru a constata că instanţa de recurs rezolvă „fondul litigiului“, în sensul textului de lege amintit. Verificarea respectării dispoziţiilor legale şi aplicării legii de către instanţa ce a pronunţat hotărârea recurată implică cercetarea „fondului litigiului“, fiind în consens, în acord cu dispoziţiile legale în discuţie (art. 4 din Legea nr. 554/2004).
    18. În fine, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai reţinut că, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, excepţia de nelegalitate poate fi invocată „oricând în cadrul unui proces“, interpretarea în sensul că excepţia nu poate fi invocată în recurs fiind contrară principiului conform căruia „legea trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul neaplicării“.
    19. De asemenea, prin Decizia nr. 1.682 din 17 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2010, Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a art. 4 alin. (1) teza a treia din Legea nr. 554/2004, în forma nemodificată prin Legea nr. 76/2012, reţinând că invocarea excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, în timpul soluţionării litigiului ajuns deja în recurs, nu pune probleme de constituţionalitate, deoarece partea interesată are dreptul de a introduce o acţiune directă prin care să solicite verificarea legalităţii actului administrativ respectiv, cu suspendarea consecutivă a soluţionării litigiului principal.
    20. În consecinţă, întrucât în cauza de faţă criticile de neconstituţionalitate vizează aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii, care excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 1.998/62/2017 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016