Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 707 din 6 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 707 din 6 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 74 din 25 ianuarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Marius Robert Dediu în Dosarul nr. 946/189/2018 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 179D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care susţine că, în măsura în care prevederile art. 102 alin. (3) lit. e) şi art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, interpretate în lumina Deciziei nr. 3/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, permit sancţionarea unei persoane pentru depăşirea vitezei legale printr-o determinare aproximativă, fără deducerea marjei de eroare a cinemometrului din măsurătoarea efectuată, încalcă art. 20 din Constituţie şi art. 6 alin. (2) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Arată că instituirea unei prezumţii privind viteza legală a autoturismului, măsurată pe baza mijloacelor tehnice omologate, la care face referire Decizia nr. 3/2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, nu este de natură să încalce dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 21 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 946/189/2018, Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marius Robert Dediu cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva unei sentinţe pronunţate într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece, interpretate prin prisma Deciziei nr. 3/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, permit sancţionarea unei persoane pentru depăşirea vitezei legale printr-o determinare aproximativă, fără deducerea marjei de eroare a cinemometrului din măsurătorile efectuate. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, se arată că domeniul contravenţional este asimilat domeniului penal, contravenientul beneficiind de garanţii specifice. În acest sens, invocă aspecte de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi din literatura de specialitate.
    7. Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal opinează că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care la stabilirea vitezei de 50 km/h nu se ia în considerare marja de eroare a aparatului de măsurare a vitezei (cinemometru). Instanţa observă că, în mod constant, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că domeniul răspunderii contravenţionale, astfel cum este reglementat de dreptul intern român, intră în sfera acuzaţiilor de natură penală, contravenientul beneficiind de toate garanţiile oferite de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv cu privire la respectarea principiului in dubio pro reo. În acelaşi timp, instanţa reţine că orice aparat de măsură, inclusiv cinemometrele, prezintă o marjă de eroare a măsurătorilor efectuate. Acest aspect prezintă un caracter notoriu, dar este şi confirmat de adresele Biroului Român de Metrologie Legală, în care se indică erorile înregistrate de aparatele radar la momentul testării acestora. În aceste condiţii, viteza indicată de aparatul radar la momentul înregistrării faptei nu exprimă viteza reală de deplasare a autovehiculului.
    8. Viteza reală de deplasare a autovehiculului este cuprinsă într-un interval având drept valoare inferioară (minimă) viteza indicată, din care se scade marja de eroare a aparatului radar, iar ca valoare superioară (maximă) viteza indicată, la care se adaugă marja de eroare a aparatului radar. Or, în aceste condiţii, respectarea principiului potrivit căruia îndoiala profită acuzatului ar impune să se reţină că viteza sa de deplasare a fost cea mai mică viteză posibilă/probabilă, adică viteza înregistrată de aparatul radar din care se scade marja de eroare a aparatului radar. De asemenea, instanţa judecătorească invocă prevederile Directivei (UE) 2015/413 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 martie 2015 de facilitare a schimbului transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi consideră că, deşi domeniul de aplicare al directivei este limitat la schimbul transfrontalier de informaţii, aceasta neavând aplicare în speţă, este relevant faptul că la nivel european necesitatea stabilirii vitezei de circulaţie implică luarea în considerare a vitezei corectate cu marja de eroare. Mai mult, instanţa consideră greu de acceptat şi lipsit de justificare ca pentru resortisanţii unui alt stat membru al Uniunii Europene care săvârşesc contravenţia prevăzută de art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 să se ia în considerare viteza corectată cu marja de eroare, iar pentru cetăţenii români aflaţi în aceeaşi situaţie să se ia în considerare viteza indicată de cinemometru.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: (...) e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.“
    13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor art. 20 din Constituţie, referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
    14. În prealabil, referitor la aspectele privind completarea excepţiei de neconstituţionalitate cu dispoziţiile art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, invocate de autor în notele scrise depuse la dosar, Curtea reţine că potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...)“, iar potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“. Cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate este, aşadar, cel fixat prin încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, iar motivarea scrisă formulată de autor nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi altul decât cel stabilit prin respectiva încheiere, fără ca acesta să poată fi ulterior modificat de vreuna dintre părţi. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se completează excepţia de neconstituţionalitate formulată direct în faţa Curţii Constituţionale, după sesizarea acesteia prin încheiere (a se vedea în acelaşi sens, de exemplu, Decizia nr. 47 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 1.054 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, paragraful I, şi Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, paragraful 24). Aşa fiind, în prezenta cauză, Curtea se va pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost sesizată prin încheierea instanţei de judecată.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar, prin mai multe decizii (spre exemplu, Decizia nr. 280 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 16 iulie 2019, Decizia nr. 854 din 18 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 12 decembrie 2012, Decizia nr. 1.057 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 8 septembrie 2011, sau Decizia nr. 345 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2010), Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate.
    16. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că reglementarea de către legiuitor a aplicării obligatorii, împreună cu sancţiunea principală a amenzii, a sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, în cazul depăşirii cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, este consecinţa legăturii directe în care se află cu fapta sancţionată şi a pericolului social sporit al acesteia. O atare reglementare contribuie la înlăturarea stării de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi asigură ocrotirea unor valori sociale de o însemnătate sporită. Astfel, textele de lege criticate prevăd, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, sancţionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, respectiv „asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului“.
    17. De asemenea, Curtea a constatat că liberul acces la justiţie al persoanei care a fost sancţionată contravenţional este asigurat prin posibilitatea de a formula plângere, în condiţiile art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, potrivit căruia „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la serviciul poliţiei rutiere în a cărui rază de competenţă a fost constatată fapta“, cadru în care, beneficiind de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, aceasta poate formula toate apărările pe care le consideră necesare, iar instanţa de judecată, verificând legalitatea şi temeinicia procesului-verbal, hotărăşte asupra sancţiunilor aplicate. În acest sens, art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, reglementare-cadru în materie contravenţională, prevede că: „Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Dispoziţiile art. 236^1 şi ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.“
    18. Aşadar, Curtea a reţinut că instanţele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenţia intră sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Referitor la celelalte critici privind interpretarea şi aplicarea prevederilor de lege invocate, Curtea precizează că soluţionarea acestora excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei ad quo.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3,  al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Robert Dediu în Dosarul nr. 946/189/2018 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 102 alin. (3) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016