Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 704 din 5 noiembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 704 din 5 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 146 din 24 februarie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihály Ágnes, Mihály Alexandru, Korpos Attila şi Kovács Ştefan Attila în Dosarul nr. 1.635/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.086D/2017.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Local al Comunei Izvorul Crişului, domnul Gabriel Ioan Oltean, secretar general al comunei, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi depune note scrise.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse analizei Curţii Constituţionale prin raportare la critici similare, spre exemplu prin Decizia nr. 673 din 31 octombrie 2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 23 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.635/117/2017, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihály Ágnes, Mihály Alexandru, Korpos Attila şi Kovács Ştefan Attila într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei în anulare formulate împotriva unei sentinţe civile a Tribunalului Cluj prin care s-a admis excepţia tardivităţii şi s-a respins cererea formulată ca fiind tardiv formulată.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece limitează posibilitatea de a formula contestaţie în anulare împotriva unei hotărâri definitive pronunţate în primă instanţă. În acest fel justiţiabilii care au hotărâri definitive de primă instanţă sunt discriminaţi faţă de justiţiabilii care au hotărâri pronunţate de instanţele de recurs sau de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs şi care pot formula contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    7. Se mai arată că imposibilitatea formulării contestaţiei în anulare întemeiate pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă împotriva hotărârilor definitive de primă instanţă nu este proporţională cu scopul procedurii speciale reglementate prin Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi încalcă dreptul de a exercita singura cale de atac. O asemenea restrângere afectează însăşi substanţa dreptului de a soluţiona pe fond cererea formulată în temeiul Legii nr. 215/2001.
    8. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens arată că din interpretarea dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă rezultă fără echivoc că hotărârea pronunţată în primă instanţă, care este rezultatul unei erori materiale, pentru care nu este prevăzută nicio cale de atac, nu poate fi remediată prin utilizarea căii de atac a contestaţiei în anulare. Remedierea acestei erori nu este posibilă nici prin utilizarea căii de atac a revizuirii. Prin urmare, instanţa apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin Constituţiei.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:
    - Art. 503 alin. (2) pct. 2:
    "(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: [...]
    2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;"

    – Art. 503 alin. (3): „(3) Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“

    15. În ceea ce priveşte obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, având în prezent următorul cuprins: „(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“
    16. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispoziţiile legale criticate în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018.
    17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale sunt criticate din perspectiva faptului că hotărârea instanţei de judecată pronunţată asupra contestaţiei formulate împotriva hotărârii consiliilor locale de validare sau invalidare a mandatelor de consilier local [art. 31^1 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007] nu poate fi atacată cu contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    19. În acest sens, Curtea observă că hotărârea pronunţată în temeiul art. 31^1 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, hotărâre de primă instanţă, are caracter definitiv, iar, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că acest aspect nu este de natură a încălca accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a precizat că normele care reglementează procedura de contestare în justiţie a hotărârilor consiliilor locale privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier local sunt norme cu caracter special având ca finalitate declararea ca legal constituit a consiliului local, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta rezultă din voinţa electoratului. Întregul proces de alegere şi de constituire a autorităţilor publice locale este caracterizat prin celeritate şi tocmai aceasta este şi raţiunea pentru care sunt stabilite termene scurte, imperative, pentru depunerea la instanţă a contestaţiei şi pentru soluţionarea acesteia, hotărârile judecătoreşti pronunţate în această materie în primă instanţă fiind definitive [a se vedea în acest sens Decizia nr. 117 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 20 mai 2016, Decizia nr. 284 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013, Decizia nr. 1.129 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2010, Decizia nr. 792 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 19 iulie 2010, sau Decizia nr. 101 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009].
    20. Legea procesual civilă reglementează contestaţia în anulare obişnuită care poate fi formulată împotriva hotărârilor definitive atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul la care a avut loc judecata [art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, sunt definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului, în această categorie încadrându-se şi hotărârea pronunţată în temeiul art. 31^1 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.
    21. În cazul contestaţiei în anulare speciale, condiţia de admisibilitate are în vedere doar obiectul acesteia, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, respectiv poate fi formulată împotriva hotărârilor instanţelor de recurs. Obiectul contestaţiei în anulare speciale este extins şi la hotărârile instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, prin alin. (3) al art. 503, care prevede că dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 din acest articol se aplică, în mod corespunzător, hotărârilor instanţelor de apel.
    22. Analizând dispoziţiile legale criticate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză (pentru situaţia hotărârilor definitive pronunţate în primă instanţă în materia regimului străinilor în România), Curtea a reţinut prin Decizia nr. 673 din 31 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 31 ianuarie 2018, paragrafele 21-30, că, având în vedere caracterul definitiv al deciziei pronunţate în materia contestaţiei formulate împotriva măsurii de interzicere pe teritoriul României, acesteia nu îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează contestaţia în anulare specială. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.
    23. Legiuitorul a reglementat prin art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare speciale numai pentru hotărârile instanţei de recurs şi, în condiţiile prevăzute la art. 503 alin. (3), şi pentru hotărârile instanţei de apel, spre deosebire de calea de atac extraordinară a contestaţiei în anulare obişnuite, de drept comun, care are ca obiect hotărârile definitive.
    24. Referitor la posibilitatea exercitării unei căi de atac, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege.
    25. Referitor la dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, constatând constituţionalitatea acestora. Curtea a reţinut, referitor la contestaţia în anulare, că aceasta este o cale extraordinară de atac, de retractare şi nesuspensivă de executare, prin care se cere însăşi instanţei ce a pronunţat hotărârea atacată, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, să îşi anuleze propria hotărâre şi să procedeze la o nouă judecată.
    26. Prin urmare, textul legal criticat nu încalcă prevederile art. 16 şi art. 21 din Constituţie, deoarece, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei constituţionale, dacă legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situaţii diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiţie, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuţie este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiţie, are caracter de excepţie şi poate fi valorificată numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice [a se vedea în acest sens Decizia nr. 304 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 31 iulie 2019, paragraful 37].
    27. De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, precum şi art. 129, care prevede că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac.
    28. În virtutea acestui mandat, legiuitorul are competenţa de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situaţii, în mod egal pentru toţi cei interesaţi în exercitarea aceloraşi categorii de drepturi sau în îndeplinirea aceloraşi categorii de obligaţii.
    29. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 53 din Constituţie, invocate de asemenea de autorii excepţiei de neconstituţionalitate în motivarea acesteia, Curtea constată că nu sunt incidente în cauză.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihay Agnes, Mihaly Alexandru, Korpos Attila şi Kovacs Ştefan Attila în Dosarul nr. 1.635/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 şi alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016