Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 701 din 6 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 701 din 6 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 73 din 22 ianuarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Chirca în Dosarul nr. 531/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.777D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale şi Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, Preşedintele acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 225 din 17 aprilie 2018.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 9 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 531/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Chirca cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că a avut gradul de maistru militar clasa a IV-a până în anul 1998, când a fost trecut în rezervă, cumulând o vechime în calitate de cadru militar de 15 ani. Ulterior, a lucrat ca profesor, cumulând alţi 15 ani de vechime în muncă. În anul 2017 a apreciat că întruneşte condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare conform dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 şi a formulat o cerere de pensionare. Cererea i-a fost respinsă pentru neîndeplinirea condiţiilor de vârstă, fiind invocat art. 19 din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.“ Contestaţia formulată împotriva acestei decizii a fost respinsă de Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Consideră că temeiul respingerii l-a constituit faptul că, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, se prevede că „au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate“. Or, apreciază că sintagma „în activitate“ nu ţine cont de faptul că persoanele care au fost trecute în rezervă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 au contribuit la sistemul de pensii. De asemenea, dacă va solicita acordarea pensiei în sistemul public de pensii, nu va beneficia de posibilitatea de a valorifica perioada lucrată în condiţii speciale, întrucât aceasta nu se valorifică potrivit Legii nr. 223/2015.
    6. Autorul excepţiei arată şi că acele cadre militare care au beneficiat de pensie în temeiul Legii nr. 223/2015 pot cere recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 223/2015, însă persoanele care au fost trecute în rezervă anterior Legii nr. 223/2015 nu pot beneficia de acordarea pensiei militare de stat în temeiul acestei legi la împlinirea vârstei de pensionare.
    7. Totodată, aminteşte că dreptul la pensie este protejat de art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar încălcarea sa aduce atingere dreptului de proprietate şi constituie o discriminare. În acest sens, arată că în condiţiile în care legea retroactivează doar pentru o categorie de contribuitori la sistemul militar de pensii militare, iar nu şi pentru cei trecuţi în rezervă anterior intrării în vigoare, se realizează o discriminare. De asemenea, arată că militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special trecuţi în rezervă imediat după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 îndeplinind aceleaşi condiţii pe care le îndeplineşte şi autorul excepţiei, au beneficiat de acordarea pensiei militare de stat.
    8. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
    9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:
    - Art. 16 alin. (1):
    "Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
    b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu."


    13. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea, invocă încălcarea prevederilor art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 15, art. 16, art. 17 şi art. 18 din Legea nr. 223/2015 prevăd dreptul militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special în activitate la trei tipuri de pensii de serviciu: pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată şi pensia anticipată parţială. Aşa cum Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa, spre exemplu, Decizia nr. 225 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 17 iulie 2018, paragraful 23, pensia de serviciu este mai avantajoasă decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-şi această opţiune legislativă pe principiul „recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi familiile acestora pe timpul carierei“ pe care, de altfel, îl menţionează în art. 2 lit. f) din Legea nr. 223/2015. Acesta este şi motivul pentru care obţinerea pensiei militare de stat este supusă unor condiţii stricte şi limitative.
    15. Astfel, pentru a obţine pensie de serviciu pentru limită de vârstă în sistemul pensiilor militare de stat, art. 16 din Legea nr. 223/2015 impune trei cerinţe: una dintre acestea priveşte calitatea titularului acestui tip de pensie, a doua se referă la vârsta de pensionare, iar a treia are în vedere vechimea efectivă şi, în principal, vechimea în serviciu. Cât priveşte calitatea titularului pensiei de serviciu, textul de lege se referă la „militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate“. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, vârstă ce se va atinge printr-o creştere treptată, iar vechimea efectivă cerută este de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.
    16. Obţinerea pensiei de serviciu anticipate, reglementate de art. 17 din Legea nr. 223/2015, presupune o scădere a vârstei de pensionare cu 5 ani, dar şi existenţa unor situaţii care justifică acordarea acestui tip de pensie în aceste condiţii mai avantajoase, respectiv trecerea în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale; ori trecerea în rezervă sau direct în retragere ori încetarea raporturilor de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
    17. În sfârşit, acordarea pensiei anticipate parţiale, la care se referă art. 18 din Legea nr. 223/2015, permite scăderea cu până la 5 ani a vechimii efective şi a vechimii în serviciu, dar este condiţionată, de asemenea, de aceleaşi situaţii menţionate la art. 17, privind trecerea în rezervă ori încetarea raportului de serviciu.
    18. Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 şi au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite, speciale şi alte condiţii, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 21 alin. (1) din aceeaşi lege.
    19. Dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 223/2015 reglementează o situaţie aparte, stabilind că militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24. Prin această reglementare legiuitorul a urmărit să acorde militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special un beneficiu suplimentar, creând posibilitatea valorificării vechimii în serviciu, în condiţiile pensiei de serviciu, la data împlinirii condiţiilor pentru limită de vârstă, ulterioară datei trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu, dacă această vechime are o durată semnificativă.
    20. Cât priveşte situaţia autorului excepţiei, Curtea constată că acesta a solicitat acordarea dreptului la pensie de serviciu în temeiul art. 19 din Legea nr. 223/2015, iar această cerere i-a fost refuzată, întrucât nu îndeplinea condiţiile de vârstă legală de pensionare. În acest sens, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a arătat că vârsta de pensionare nu poate fi redusă prin aplicarea art. 21 din Legea nr. 223/2015 ca urmare a faptului că autorul excepţiei a lucrat în grupa I şi II de muncă, întrucât, potrivit acestui articol de lege, de această reducere nu beneficiază decât persoanele care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege, respectiv au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.
    21. Prin urmare, Curtea constată că aspectele cuprinse în art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 referitoare la condiţia ca militarul să fi solicitat acordarea pensiei militare fiind „în activitate“ nu sunt incidente cauzei în cadrul căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, refuzul acordării acestui drept nereferindu-se la faptul că autorul excepţiei nu era „în activitate“, ci la împrejurarea că nu îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 21 din aceeaşi lege.
    22. Având în vedere cele mai sus reţinute, precum şi dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
    23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Chirca în Dosarul nr. 531/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016