Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 691 din 31 octombrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1), ale art. 39 alin. (5) şi ale art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 691 din 31 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1), ale art. 39 alin. (5) şi ale art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 160 din 27 februarie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1), ale art. 39 alin. (3) şi ale art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Anca Mihaela Trofin în Dosarul nr. 8.599/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 425D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 507D/2018 şi nr. 521D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) şi ale art. 39 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Andreea Ciucă, de Vasiescu Mihaela şi de Marlena Boancă-Ivan, respectiv de Laura Marina Andrei şi Mona-Lisa Neagoe în dosarele nr. 8.201/2/2017 şi nr. 8.188/2/2017 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 507D/2018 şi nr. 521D/2018 la Dosarul nr. 425D/2018, care este primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 9 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.599/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1), ale art. 39 alin. (3) şi ale art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Anca Mihaela Trofin în cadrul unei acţiuni în contencios administrativ.
    8. Prin Încheierea din 13 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.201/2/2017 şi Încheierea din 2 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.188/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) şi ale art. 39 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Andreea Ciucă, de Vasiescu Mihaela şi de Marlena Boancă-Ivan, respectiv de Laura Marina Andrei şi de Mona-Lisa Neagoe în cadrul unor acţiuni în contencios administrativ.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin, în esenţă, că sporul de doctorat, aşa cum a fost acordat în temeiul legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, este un drept salarial fundamental. Prin art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 se stabileşte o indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum mai mic decât cel acordat în temeiul legislaţiei anterioare. Or, autoarele excepţiei consideră că acest drept nu poate şi nu trebuie să cunoască vreo reducere doar pe criteriul apariţiei unei noi legi, în caz contrar aducându-se atingere principiului neretroactivităţii legii civile, pe de o parte, dar şi dreptului lor de proprietate, întrucât au în patrimoniu un „bun“ de care sunt privaţi în mod nelegal.
    10. În susţinerea caracterului de drept fundamental al sporului pentru titlul ştiinţific de doctor, autoarele excepţiei invocă paragraful 39 din Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a reţinut că legiuitorul a instituit o natură juridică nouă pentru suma ce recompensează angajatul care îşi perfecţionează pregătirea profesională prin obţinerea titlului ştiinţific de doctor, astfel că, prin includerea acestei sume în salariul de bază, rezultă că acest drept salarial secundar devine parte a salariului, ca drept fundamental, recunoscut şi apărat de lege.
    11. În critica de neconstituţionalitate, autoarele excepţiei arată şi că stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor este discriminatorie, întrucât se acordă acelaşi cuantum tuturor, defavorizând categoriile profesionale care încasează un salariu mai mare decât cel minim garantat în plată de 1.450 lei lunar, salariaţii aparţinând acestor categorii profesionale fiind descurajaţi să mai urmeze cursurile doctorale. În acelaşi context, arată că, prin chiar noţiunea de spor, legiuitorul ar fi trebuit să aibă în vedere un adaos procentual al indemnizaţiei/soldei/salariului de bază al salariatului care deţine titlul ştiinţific de doctor, şi nu al salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
    12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în opinia exprimată în Dosarul nr. 8.599/2/2017, consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În dosarele nr. 8.201/2/2017 şi nr. 8.188/2/2017 nu îşi exprimă opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 507D/2018, consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere principiului neretroactivităţii legii civile, întrucât se aplică după intrarea lor în vigoare, având un domeniu propriu de aplicare. De asemenea, aminteşte că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Totodată, Avocatul Poporului precizează că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, sporurile, premiile şi alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 14 alin. (1), ale art. 39 alin. (3) şi ale art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în urma modificărilor aduse Legii-cadru nr. 153/2017 prin articolul unic pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 8 decembrie 2017, dispoziţiile art. 39 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 au fost preluate în alin. (5) al aceluiaşi articol de lege. Textele de lege criticate au următoarea redactare:
    - Art. 14 alin. (1): „Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul. Cuantumul salarial al acestei indemnizaţii nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzută la art. 25.“;
    – Art. 39 alin. (5): „Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor, acordat ca sumă compensatorie sau ca spor la salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, după caz, de la data aplicării prevederilor prezentei legi nu se mai acordă, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor, indiferent de data obţinerii acestuia, beneficiind de prevederile art. 14.“;
    – Art. 44 alin. (1) pct. 9: „La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:[…] 9. Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.“

    18. Autoarele excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 32 privind dreptul la învăţătură şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, autoarele excepţiei consideră că sunt încălcate prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care se referă la dreptul de proprietate.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarele acesteia critică, în esenţă, cuantumul indemnizaţiei pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor pornind de la două premise. Prima premisă este aceea că indemnizaţia mai sus amintită reprezintă un drept fundamental, în timp ce a doua premisă este aceea că dreptul reprezintă un spor la salariul de bază, astfel că trebuie raportat la cuantumul acestui venit.
    20. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează în art. 14 dreptul la indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor. Potrivit aceluiaşi text de lege, coroborat cu dispoziţiile art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, acest drept urmează a se acorda de la intrarea în vigoare a legii tuturor persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de aceasta, respectiv îşi desfăşoară activitatea profesională de bază în domeniul de activitate în care deţin titlul de doctor, indiferent de data obţinerii acestuia. Cuantumul acestui drept este unul fix, respectiv 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi diferă faţă de cuantumul sporului pentru titlul ştiinţific de doctor acordat potrivit legislaţiei anterioare.
    21. Astfel, Curtea reţine că, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, diferite acte normative prevedeau acordarea unui spor pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor de 15% din remuneraţia aferentă funcţiei de bază. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009, acest spor nu a mai fost acordat, dispoziţiile art. 30 alin. (6) din aceeaşi lege prevăzând însă că pentru sporurile cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 care nu se mai regăseau în anexele la lege şi nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcţiilor de bază sau, după caz, în indemnizaţiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri să fie avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora. Ulterior, în temeiul art. 4 alin. (1) şi al art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010, începând cu luna ianuarie 2010, întregul personal din sectorul bugetar a fost reîncadrat corespunzător tranşelor de vechime în muncă şi pe funcţiile corespunzătoare categoriei, gradului şi treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009, iar, în cazul în care drepturile salariale astfel determinate au fost mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009, s-a acordat o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşura activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă a fost inclusă în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu a fost luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabileau în funcţie de acestea. O prevedere asemănătoare s-a regăsit şi în art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010.
    22. Art. I din Legea nr. 193/2016 pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 2 noiembrie 2016, a introdus art. 19^1 în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, prevăzând din nou, în mod expres, că personalul care deţinea titlul ştiinţific de doctor, indiferent de data obţinerii acestuia, beneficia de un spor de 15% din salariul de bază/solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază/indemnizaţia de încadrare, dacă îşi desfăşura activitatea în domeniul pentru care poseda titlul ştiinţific sau conducătorul instituţiei aprecia că pregătirea doctorală este utilă compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea persoana respectivă. Acest spor nu era acordat persoanelor care beneficiau deja de acest spor sau cărora le fusese introdus în salariul de bază, potrivit reglementărilor legale anterioare, ca sumă compensatorie. Ulterior, Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017.
    23. Având a se pronunţa cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi ale art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a apreciat că sporul de doctorat a continuat să supravieţuiască şi după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 şi a Legii-cadru nr. 284/2010 (înainte de modificările aduse prin art. I din Legea nr. 193/2016), schimbându-şi însă denumirea şi devenind parte a salariului de bază, „ca drept fundamental, recunoscut şi apărat de lege“ (paragraful 39 din Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016). Această formulare le-a determinat pe autoarele prezentei excepţii de neconstituţionalitate să considere că sporul de doctorat a dobândit caracterul de drept fundamental şi să aprecieze că, astfel fiind, cuantumul acestui drept nu putea fi diminuat fără încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 53.
    24. Curtea Constituţională constată însă că, pronunţându-se asupra constituţionalităţii aceloraşi dispoziţii de lege, prin Decizia nr. 587 din 5 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 3 august 2012 şi Decizia nr. 594 din 5 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 7 august 2012, a reţinut că sporul de doctorat a fost eliminat începând cu data de 1 ianuarie 2010. Faptul că sumele de bani aferente sporului au fost menţinute în continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care îl aveau în plată la data de 31 decembrie 2009 nu vizează existenţa sau inexistenţa sporului, ci reprezintă o măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare, în totalitate, a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, lege în care nu se regăseşte acest spor. Prin urmare, Curtea a reţinut că este de competenţa legiuitorului eliminarea sau, din contră, acordarea drepturilor salariale suplimentare, fără ca aceasta să aibă relevanţă constituţională, astfel încât abrogarea art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 nu este discriminatorie şi nu afectează dreptul constituţional la salariu.
    25. De altfel, Curtea apreciază că prin constatarea pe care instanţa supremă a făcut-o cu privire la natura fundamentală a dreptului la salariu, aceasta nu s-a referit şi la dreptul la sporul de doctorat, judecătorul neputându-se substitui legiuitorului constituant pentru a consacra la nivel constituţional drepturi ce nu sunt expres prevăzute în Legea fundamentală fără a încălca principiului separaţiei puterilor în stat. Curtea Constituţională consideră că, prin considerentele Deciziei nr. 21 din 21 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat prevalenţă prevederilor legale, constituţionale şi convenţionale care garantează o remunerare egală pentru o muncă egală, prevederi care se aplică tuturor drepturilor vizând remunerarea muncii, fie că acestea au natura unui drept fundamental ori sunt consacrate doar la nivelul legilor ordinare, fără a se putea susţine că, prin soluţia pronunţată, instanţa supremă a consacrat sporul de doctorat în rândul drepturilor fundamentale.
    26. În concluzie, Curtea reţine că indemnizaţia acordată pentru titlul ştiinţific de doctor nu reprezintă un drept fundamental, astfel că cele reţinute în jurisprudenţa sa, potrivit cărora este de competenţa exclusivă a legiuitorului eliminarea sau, din contră, acordarea acestui drept, fără ca aceasta să aibă relevanţă constituţională, îşi păstrează în continuare valabilitatea. Aşa fiind, Curtea apreciază că modificarea condiţiilor de acordare a sporului de doctorat determinată de politica financiară a statului, respectiv transformarea acestui drept într-o indemnizaţie cu un cuantum fix, nu este condiţionată de respectarea condiţiilor referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, prevăzute de art. 53 din Constituţie.
    27. Curtea apreciază că aceleaşi considerente răspund şi criticii referitoare la instituirea unui tratament egal pentru persoane aflate în situaţii diferite. Astfel, Curtea reţine că premisa acestei critici este aceea că dreptul consacrat de art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă un spor salarial. Or, Curtea constată că, prin noua reglementare, legiuitorul a transformat sporul pentru doctorat într-o indemnizaţie cu o valoare fixă, această opţiune legislativă circumscriindu-se, de asemenea, libertăţii de care legislativul se bucură în reglementarea acestui drept.
    28. Cât priveşte pretinsa neretroactivitate a dispoziţiilor de lege criticate, Curtea constată că acestea se aplică de la momentul intrării lor în vigoare, pentru viitor, astfel că nu sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2).
    29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Anca Mihaela Trofin, de Andreea Ciucă, de Mihaela Vasiescu şi de Marlena Boancă-Ivan, respectiv de Laura Marina Andrei şi de Mona-Lisa Neagoe în dosarele nr. 8.599/2/2017, nr. 8.201/2/2017 şi nr. 8.188/2/2017 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 14 alin. (1), ale art. 39 alin. (5) şi ale art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016