Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 681 din 31 octombrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) şi alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 681 din 31 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) şi alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 151 din 25 februarie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) şi alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Inspecţia Judiciară şi de Consiliul Superior al Magistraturii în Dosarul nr. 4.149/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.620D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că Inspecţia Judiciară a depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, ca urmare a modificărilor legislative intervenite.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 2.268 din 12 iunie 2017, astfel cum a fost completată, pronunţată în Dosarul nr. 4.149/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) şi alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 a fost ridicată de Inspecţia Judiciară, reclamant în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare a executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633 din 25 mai 2017, până la pronunţarea instanţei de fond cu privire la acţiunea în anulare a aceleiaşi hotărâri, cerere introdusă în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 a fost ridicată de Consiliul Superior al Magistraturii, pârât în aceeaşi cauză.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, Inspecţia Judiciară - autoare a excepţiei - susţine că aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), fiind constituţionale în măsura în care prin sintagma „sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs“ se înţelege „sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară“. În acest sens, se susţine că intenţia legiuitorului a fost aceea de a da în competenţa Inspecţiei Judiciare atât organizarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, cât şi numirea propriu-zisă a acestora. Consecvent acestei interpretări, Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul dispoziţiilor ce formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, a aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 801 din 18 septembrie 2012, la propunerea inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului privind numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, care la art. 2 alin. (1) prevedea: „Concursul pentru numirea în funcţia de inspector judiciar se organizează, ori de câte ori este necesar, de către Inspecţia Judiciară.“ Or, Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633 din 25 mai 2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012, evidenţiază apariţia în mod nepermis, nelegal şi neconstituţional a unei alte interpretări, contrară scopului legii care conferă Inspecţiei Judiciare atributul organizării acestui concurs. Astfel, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633 din 25 mai 2017, a fost modificat art. 2 alin. (1) din Regulamentul amintit, după cum urmează: „Concursul pentru numirea în funcţia de inspector judiciar se organizează, ori de câte ori este necesar, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.“ Cele două interpretări, fiind diametral opuse şi date de aceeaşi autoritate în două momente diferite, pun în discuţie previzibilitatea textului art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce conduce la neconstituţionalitatea acestuia, prin încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 133 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (4) din Constituţie, fiind constituţionale numai în măsura în care, din interpretarea acestora, nu se exclude competenţa Consiliului Superior al Magistraturii de a proceda, din oficiu, la aprobarea, respectiv modificarea sau completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului privind numirea în funcţie a inspectorilor judiciari. Consiliul Superior al Magistraturii arată că o interpretare restrictivă a dispoziţiilor legale ce reglementează procedura de aprobare sau modificare sau completare a Regulamentului amintit ar conduce la lipsirea de substanţă a rolului său de legiuitor secundar şi la nesocotirea normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Astfel, în cazul în care inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare nu formulează propuneri de modificare/completare a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului privind numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, nerecunoaşterea dreptului Consiliului Superior al Magistraturii de a acţiona din oficiu ar presupune să nu se poată proceda la o intervenţie legislativă, cu toate consecinţele ce ar decurge din acest fapt. Exercitarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei nu poate fi înţeleasă doar la nivel declarativ, fiecare dintre atribuţiile stabilite în sarcina Consiliului prin legea sa organică fiind determinantă în realizarea rolului său de garant al independentei justiţiei, conform art. 134 alin. (4) din Constituţie. Una dintre aceste atribuţii este, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, aceea de adoptare, modificare şi completare a legislaţiei secundare. În acest context, o interpretare în sensul în care Consiliul Superior al Magistraturii nu îşi poate exercita atribuţia de legiuitor secundar şi din oficiu, ci numai la sesizarea unor anumite persoane - în cazul de faţă la propunerea inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare - înseamnă a goli de substanţă competenţa decizională a Consiliului, cu încălcarea prevederilor constituţionale invocate.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, a precizat că punctul de vedere al instanţei ar fi obligatoriu, faţă de dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, doar în măsura în care excepţia ar fi invocată din oficiu, dar atunci când titularul excepţiei este una dintre părţi, instanţa are doar facultatea de a prezenta o opinie.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul, referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, apreciază, în primul rând, că din motivarea excepţiei, rezultă că aceasta priveşte o problemă de interpretare a legii, asupra căreia Curtea Constituţională nu se poate pronunţa. În subsidiar, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară. Legea nr. 24/2012 a prevăzut înfiinţarea Inspecţiei Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, activitatea Inspecţiei Judiciare integrându-se activităţii Consiliului Superior al Magistraturii. În conformitate cu art. 65 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef, care exercită funcţia de conducere şi organizare a activităţii Inspecţiei Judiciare, ajutat de un inspector-şef adjunct, numiţi prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Din interpretarea gramaticală a normei criticate rezultă în mod clar competenţa Inspecţiei Judiciare cu privire la organizarea concursurilor de recrutare a inspectorilor judiciari, aceasta stabilind că numirea în funcţie a inspectorilor din cadrul Inspecţiei Judiciare se face de către inspectorul-şef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani. În plus, în stabilirea înţelesului unei norme juridice, trebuie luată în considerare şi intenţia reală a legiuitorului; în cazul de faţă, înţelesul normei este indisolubil legat de ideea care a stat la baza adoptării, prin Legea nr. 24/2012, a prevederilor actualului capitol VII din Legea nr. 317/2004, şi anume consolidarea instituţională a Inspecţiei Judiciare, prin organizarea acesteia ca persoană juridică, precum şi asigurarea independenţei operaţionale a acestei entităţi. În calitate de entitate juridică, având organizare de sine stătătoare, şi în acord cu regulile generale de drept, principiul în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurilor de recrutare a personalului unei instituţii este acela că acestea se realizează chiar de către instituţia în discuţie, în cazul de faţă de către Inspecţia Judiciară, o situaţie contrară acestei realităţi urmând să fie reglementată în mod expres prin dispoziţiile legale; or, nicio prevedere nu stabileşte nici expres, nici indirect prerogativa Consiliului Superior al Magistraturii de a desfăşura procedurile de recrutare a inspectorilor judiciari. Mai mult, norma stabileşte clar că numirea în funcţie a inspectorilor se face de către inspectorul-şef, fiind lipsit de logică juridică, într-o astfel de situaţie, ca recrutarea să se realizeze de către Consiliului Superior al Magistraturii, iar numirea de către inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare.
    10. Guvernul, referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004, apreciază că aceasta este neîntemeiată. Din interpretarea normei în discuţie rezultă competenţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de a aproba Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului privind numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, prin hotărâre a Plenului, însă numai la propunerea inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare (fiind una dintre condiţiile de adoptare a hotărârii Plenului, expres stipulate de lege, lipsa propunerii echivalează cu absenţa uneia dintre condiţiile de valabilitate ale hotărârii de aprobare a regulamentului în discuţie). Aşadar, întrucât prevederea în discuţie stabileşte rolul de autoritate decidentă al Consiliului Superior al Magistraturii în această materie, se observă că aceasta nu numai că nu încalcă prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, ci, dimpotrivă, dă expresie acestora.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de ambele părţi, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 70 alin. (1) şi alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care, la data sesizării Curţii Constituţionale, aveau următorul conţinut:
    - Art. 70 alin. (1): „Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 8 ani în magistratură, care au cel puţin grad de tribunal sau parchet de pe lângă tribunal şi au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare.“;
    – Art. 70 alin. (2) teza finală: „Concursul constă în susţinerea unei probe scrise şi a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele şi orice alte reglementări în materia organizării şi funcţionării instanţelor, a parchetelor şi a Inspecţiei Judiciare, precum şi prevederile Codului de procedură penală sau ale Codului de procedură civilă, în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“

    14. Curtea reţine că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 317/2004 au fost modificate prin art. I pct. 84 din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, având, în prezent, următorul conţinut:
    - Art. 70 alin. (1): „Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară, pentru un mandat de 3 ani care poate fi reînnoit o singură dată, pe aceeaşi durată, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură, care au funcţionat cel puţin la tribunal sau parchet de pe lângă tribunal şi au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare.“;
    – Art. 70 alin. (2) teza finală: „Concursul constă în susţinerea unei probe scrise şi a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele şi orice alte reglementări în materia organizării şi funcţionării instanţelor, a parchetelor şi a Inspecţiei Judiciare, precum şi prevederile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului se aprobă prin ordin al inspectorului-şef şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“

    15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, acestea contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004, acestea contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii şi ale art. 134 alin. (4) privind atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, referitor la admisibilitatea acesteia, că, având în vedere obiectul litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate - şi anume cererea de suspendare a executării unui act administrativ, întemeiată pe art. 14 din Legea nr. 554/2004, mai exact a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633/2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012 - se ridică problema legăturii cu soluţionarea cauzei a acesteia.
    17. În cazuri similare, prin Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 22 aprilie 2013, şi prin Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, paragraful 17, pronunţate ca urmare a ridicării unor excepţii de neconstituţionalitate în cadrul soluţionării unor cereri de suspendare a unor hotărâri adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituţională a stabilit că cererea de suspendare a executării actelor administrative, formulată în condiţiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reprezintă o cerere conexă acţiunii întemeiate pe art. 7 şi 8 din aceeaşi lege, cerere a cărei introducere este guvernată de principiul disponibilităţii. Prin aceleaşi decizii, Curtea a mai reţinut că dispoziţiile de lege criticate pentru neconstituţionalitate, constituind temeiuri ale hotărârilor emise de Consiliul Superior al Magistraturii şi a căror suspendare se solicită, au legătură cu soluţionarea acţiunilor deduse judecăţii. De asemenea, prin Decizia nr. 374 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 5 iulie 2016, paragraful 32, Curtea a reţinut că doar o soluţie definitivă de suspendare a actului administrativ atacat ar face inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 637 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 13 februarie 2017, paragraful 18).
    18. În speţă, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de cele două părţi, Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul cererii de suspendare a executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633/2017. Prin Sentinţa civilă nr. 2.268 din 12 iunie 2017 (astfel cum a fost completată prin Sentinţa civilă nr. 2.588 din 26 iunie 2017), prin care Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, s-a admis cererea de suspendare a executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633/2017 până la pronunţarea instanţei de fond cu privire la cererea în anulare. Ulterior, prin Decizia nr. 44 din 10 ianuarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondat, recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii împotriva acestei sentinţe.
    19. Prin urmare, Curtea constată că, în acord cu jurisprudenţa sa, suspendarea definitivă a executării actului administrativ atacat conduce la inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate a unor dispoziţii de lege ce constituie temeiuri ale acestui act, deoarece chiar şi o eventuală admitere a excepţiei nu ar mai produce niciun efect în cauză. Or, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19).
    20. În concluzie, Curtea constată că, în prezenta cauză, eventuala admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu ar mai produce nicio consecinţă, câtă vreme cererea de suspendare a executării actului administrativ a fost admisă, printr-o hotărâre definitivă şi, în consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) şi alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 este inadmisibilă.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Inspecţia Judiciară în Dosarul nr. 4.149/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi a dispoziţiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Consiliul Superior al Magistraturii în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 31 octombrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016