Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 670 din 29 septembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 670 din 29 septembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1326 din 31 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de NEW AGE ADVERTISING AGENCY - S.R.L., cu sediul social în municipiul Craiova, judeţul Dolj, în Dosarul nr. 5.292/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.807D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi învederează faptul că din partea Societăţii NEW AGE ADVERTISING AGENCY - S.R.L. a fost depusă la dosar o cerere prin care se solicită conexarea dosarului aflat la acest termen de judecată cu un alt dosar aflat pe rolul Curţii Constituţionale, şi anume cu Dosarul nr. 1.968D/2019, care are un obiect identic al excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Având cuvântul cu privire la acest incident procedural, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri de conexare formulate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    5. Curtea, deliberând, respinge cererea de conexare, având în vedere stadiul diferit de soluţionare al dosarelor.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dreptul la restituirea sumelor plătite cu titlu de taxă auto, precum şi a dobânzilor aferente se naşte de la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, iar nu retroactiv de la data plăţii acestor taxe, astfel încât criticile formulate sunt nefondate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 2 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.292/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepţia a fost invocată într-o cauză civilă având ca obiect anularea Deciziei de restituire nr. 4.112.459/2018, în contradictoriu cu pârâtele Administraţia pentru Contribuabilii Mijlocii Craiova şi Administraţia Fondului pentru Mediu.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că reglementarea criticată prevede că nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, soluţie legislativă care, în opinia sa, a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), art. 20 alin. (1) şi art. 148 alin. (2), întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 reglementează restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, instituită de art. 214 din Legea nr. 571/2003, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi a timbrului de mediu pentru autovehicule prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, precum şi a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii. Arată că nivelul dobânzii prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 este cel prevăzut de art. 174 alin. (5) din noul Cod de procedură fiscală, adică de 0,02% pe zi de întârziere, deşi din anul 2007, când au fost încasate taxele respective, şi până în anul 2017 dobânda fiscală a avut niveluri superioare, de la 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în anul 2007 până în anul 2014 sau de 0,1%, 0,5% sau 0,04% pe zi de întârziere în următoarele perioade.
    9. Autoarea excepţiei susţine că toate aceste taxe impuse şi plătite de contribuabilii proprietari de auto din 2007 au fost, fiecare în parte, constatate ca fiind nelegal percepute de stat, prin hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, fiind neconforme cu normele Tratatului de funcţionare al Uniunii Europene. În acest sens, cu referire la acordarea de dobânzi, se menţionează Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) Mariana Irimie din 18 aprilie 2013 Cauza C565/11, în care, la pct. 26, s-a reţinut că „în ceea ce priveşte principiul efectivităţii, acesta impune, într-o situaţie de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naţionale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei“. Or, prin art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 se încalcă acest principiu al efectivităţii, întrucât nivelul de 0,02% privează contribuabilul plătitor al taxei de o despăgubire corectă pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei, aşa încât reglementarea criticată contravine art. 148 alin. (2) din Constituţie, nerespectându-se o reglementare comunitară, respectiv art. 4 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, care prevede ca statele să respecte principiul cooperării loiale, al efectivităţii şi al echivalenţei.
    10. În acest context, autoarea excepţiei face trimitere şi la considerentele Deciziei nr. 694 din 20 octombrie 2015, prin care Curtea Constituţională argumentează, în ceea ce priveşte acordarea dobânzii ca mijloc de acoperire a prejudiciului, că „acoperirea prejudiciului ar trebui să se facă prin acordarea dobânzii fiscale care, potrivit legii, reprezintă echivalentul bănesc al prejudiciului cauzat creditorului, asigurând punerea acestuia în situaţia patrimonială în care s-ar fi aflat dacă obligaţia debitorului ar fi fost executată întocmai. Pentru a satisface această cerinţă, dobânda acordată va trebui să acopere atât valoarea pierderii efectiv suferite de către creditor (damnum emergens), cât şi valoarea câştigului nerealizat (lucrum cessans). Ca regulă generală, acestea nu trebuie să acopere decât daunele directe şi previzibile, nu şi pe cele indirecte şi imprevizibile. Curtea reţine că dobânda cuvenită contribuabilului îndreptăţit la restituirea unor sume ce se dovedesc a fi fost achitate fără a fi datorate este cea prevăzută de art. 124 şi de art. 120 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală“. Aşa fiind, apreciază că formula cu nivelul de dobândă unică pe perioada 2007-2017, de 0,02% menţionată de ordonanţa de urgenţă criticată, nu acoperă daunele prin blocajul sumei la stat, întrucât se acordă o dobândă la cel mai mic nivel, deşi dobânda fiscală este accesorie taxei încasate nelegal şi trebuie acordată la nivelul din anii respectivi, altfel fiind o îmbogăţire fără justă cauză a statului.
    11. Apreciază, de asemenea, că prin modul în care este reglementat nivelul dobânzii de restituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 se încalcă şi art. 15 alin. (2) din Constituţie referitor la principiul neretroactivităţii legii civile, întrucât prevederile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, criticate în speţă, dispun modificarea nivelului dobânzii fiscale existent pe parcursul anilor 2007-2017, în defavoarea contribuabilului.
    12. În fine, susţine că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte, deoarece prevederile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 încalcă art. 4 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, prin care statul s-a angajat să respecte principiul cooperării loiale, al efectivităţii şi al echivalenţei. Concluzionând, susţine că prin reglementarea criticată Guvernul a încălcat acest principiu şi dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Constituţie, precum şi cele statuate prin Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) din 18 aprilie 2013 în Cauza C-565/11, Mariana Irimie, mai sus amintită.
    13. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul caracterului întemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate. În esenţă, pentru aceleaşi argumente reţinute de autoarea excepţiei în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciază că prin modul în care este reglementat nivelul dobânzii de restituit în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 sunt încălcate atât normele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, cât şi art. 4 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene şi hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, aprobată prin Legea nr. 258/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018, prevederi care au următorul cuprins normativ:
    - Art. 1 alin. (1): „Contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, prevăzută la art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările ulterioare, şi timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au beneficiat de restituire până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pot solicita restituirea acestora, precum şi a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii, prin cerere adresată organului fiscal central competent. Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.“

    18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), care prevăd că „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“, art. 20 alin. (1), potrivit cărora „Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte“, şi art. 148 alin. (2), potrivit cărora „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare“.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 621 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2020, şi Decizia nr. 263 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 28 august 2020, Curtea a reţinut că, aşa cum reiese atât din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, cât şi din expunerea de motive a Legii nr. 258/2018 pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă, legiuitorul a motivat adoptarea acestui act normativ prin prisma necesităţii reglementării cadrului legal pentru instituirea unei proceduri de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a timbrului de mediu pentru autovehicule, ca urmare a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. A fost avută în vedere jurisprudenţa constantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit căreia dreptul contribuabilului de a obţine rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecinţa şi completarea drepturilor conferite justiţiabililor de dispoziţiile dreptului Uniunii, care interzic astfel de taxe. Statul membru este, aşadar, obligat să ramburseze taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii (Hotărârea din 6 septembrie 2011, Lady&Kid şi alţii, C 398/09, precum şi Hotărârea din 19 iulie 2012, Littlewoods Retail şi alţii, C 591/10), efectul direct al hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene constituindu-l obligaţia statului român şi a autorităţilor fiscale la restituirea integrală şi imediată a taxelor auto nelegal colectate, pentru a evita o posibilă declanşare a unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene. În acest context, s-a impus reglementarea restituirii pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, legiuitorul adoptând, astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017.
    20. Raportat la critica formulată în speţă, Curtea reţine că potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, prevăzută la art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările ulterioare, şi timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au beneficiat de restituire până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 pot solicita restituirea acestora, precum şi a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii şi data restituirii, prin cerere adresată organului fiscal central competent. Dreptul contribuabililor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) de a cere restituirea s-a născut la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de restituire se depuneau, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Potrivit art. 1 alin. (6) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, legiuitorul delegat a prevăzut că restituirea sumelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din acest act normativ se realizează în perioada 1 ianuarie 2018-30 iunie 2019 pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, iar pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018-30 iunie 2019.
    21. De asemenea, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, hotărârile judecătoreşti definitive care au ca obiect restituirea sumelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din acest act normativ se aduc la îndeplinire potrivit dispoziţiilor stabilite de către instanţa judecătorească, prevederile art. 1 alin. (1), (5) şi (7)-(9) aplicându-se în mod corespunzător de către organul competent (organul fiscal central sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz), prin decizie emisă de către acesta. Curtea observă, totodată, că, potrivit art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, dobânzile datorate contribuabililor în cazul restituirii sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti sunt cele dispuse de instanţa judecătorească sau, după caz, prevederile art. 1 alin. (1) din acest act normativ se aplică în mod corespunzător, în sensul că nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
    22. Prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, instanţa de contencios constituţional a statuat că legiuitorul are obligaţia constituţională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât şi o valorificare în condiţii optime a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Aşa fiind, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, legiuitorul delegat a reglementat două proceduri distincte, una care priveşte restituirea taxelor ca urmare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate, procedură care respectă autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti, stabilind doar o procedură de lucru la nivelul organului fiscal central sau al Administraţiei Fondului pentru Mediu, iar cealaltă procedură, care vizează restituirea taxelor independent de existenţa unei hotărâri judecătoreşti pronunţate.
    23. Curtea reţine că în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, şi ministrului finanţelor publice nr. 1.488/3.198/2017 şi modificate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului, şi ministrului finanţelor publice nr. 448/2010/2018, în cap. I, la pct. 4-4.6 este prevăzută Procedura de restituire, pe cale administrativă, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi a dobânzilor aferente acestora. Astfel, la pct. 4.2 şi 4.3 se prevede că „dobânda cuvenită contribuabilului se calculează asupra sumei de restituit care se înmulţeşte cu numărul de zile aferent perioadei cuprinse între data perceperii taxei/timbrului şi data restituirii efective şi cu nivelul dobânzii prevăzut de art. 174 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, respectiv 0,02%/zi“, iar „dobânzile datorate contribuabililor în cazul restituirii sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti sunt cele dispuse de instanţa judecătorească“.
    24. De asemenea, în cuprinsul aceleiaşi anexe nr. 1, în cap. II, la pct. 6.1.-6.10. este prevăzută Procedura de restituire a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive, precum şi a cheltuielilor băneşti stabilite de aceste instanţe şi a oricăror altor cheltuieli ocazionate de executarea silită. Curtea observă că la pct. 6.7. se prevede faptul că, în situaţia în care instanţa judecătorească dispune plata dobânzii cuvenite contribuabilului, data de la care aceasta se calculează se stabileşte astfel: în situaţia în care s-a stabilit acordarea dobânzii prevăzute de Codul de procedură fiscală, dobânda se calculează conform dispoziţiilor art. 182 din acest act normativ sau de la data stabilită de instanţele de judecată prin hotărâre judecătorească definitivă, după caz; în situaţia în care s-a stabilit acordarea dobânzii legale, dobânda se calculează de la data la care solicitantul a plătit taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule/taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule/timbrul de mediu pentru autovehicule sau data stabilită de instanţele de judecată prin hotărârea judecătorească definitivă, după caz.
    25. În speţă, critica autoarei excepţiei vizează, în esenţă, faptul că nivelul dobânzii prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 este cel prevăzut de art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, adică de 0,02% pe zi de întârziere, aceasta deşi din anul 2007, când au fost încasate de către stat taxele respective, şi până în anul 2017 dobânda fiscală a avut niveluri superioare, de la 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în anul 2007 până în anul 2014 sau de 0,1%, 0,5% sau 0,04% pe zi de întârziere în următoarele perioade, astfel încât formula cu nivelul de dobândă unică de 0,02% nu acoperă daunele cauzate contribuabililor prin blocajul sumei la stat, având în vedere că se acordă o dobândă la cel mai mic nivel.
    26. În acest context, Curtea subliniază faptul că statul, prin caracterul său social, valoare constituţională instituită de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, are obligaţia de a imprima acţiunilor sale cu caracter economic un conţinut just proporţionat, astfel încât să asigure tuturor cetăţenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor şi a libertăţilor lor fundamentale. În cauză, intervenţia legiuitorului delegat a avut un scop legitim, respectiv executarea în mod unitar, centralizat şi corect a tuturor creanţelor care au ca obiect sume de bani plătite sub titlu de timbru de mediu, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, avându-se în vedere, în egală măsură, şi protejarea bugetului public naţional şi asigurarea stabilităţii economice a statului român.
    27. Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 293 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 31 iulie 2014, „legiuitorul ordinar poate să stabilească politica fiscală pe care o consideră necesară, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă «posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc», astfel cum prevede jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49)“.
    28. În speţă, Curtea apreciază că stabilirea de către legiuitor a nivelului dobânzii cuvenite contribuabililor care au achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, prevăzută la art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările ulterioare, şi timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul prevăzut de art. 174 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, respectiv de 0,02%/zi, reprezintă o măsură de politică fiscală pe care legiuitorul delegat a adoptat-o cu scopul de a obliga debitorul obligaţiilor fiscale, şi anume statul român, să îşi execute întru totul şi până la termenul scadent obligaţiile fiscale datorate, fără a împovăra însă, în mod excesiv, bugetul general consolidat.
    29. Curtea arată, de altfel, că aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa sa, exemplu fiind, în acest sens, Decizia nr. 561 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 18 decembrie 2014, instanţa de contencios constituţional nu ar putea să modifice nivelul dobânzilor de întârziere stabilite prin lege sau să introducă anumite criterii pentru determinarea nivelului acestora, întrucât o atare competenţă aparţine, în mod exclusiv, legiuitorului.
    30. Referitor la critica formulată din perspectiva faptului că prevederile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât dispun modificarea nivelului dobânzii fiscale existent pe parcursul anilor 2007-2017, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată. Aşa cum s-a reţinut prin Decizia nr. 621 din 10 octombrie 2019, precitată, dreptul contribuabililor, prevăzuţi la art. 1 alin. (1) din această ordonanţă de urgenţă, de a cere restituirea s-a născut la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa. Această opţiune a legiuitorului reprezintă expresia principiului activităţii legii, care nu aduce atingere dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, întrucât, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi.
    31. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 148 alin. (2) din Constituţie, cu referire la Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) Mariana Irimie din 18 aprilie 2013 Cauza C-565/11, Curtea reţine că această critică este neîntemeiată, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 a fost adoptată tocmai având în vedere obligaţia Legislativului de a edicta norme în sensul jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit căreia dreptul contribuabilului de a obţine rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecinţa şi completarea drepturilor conferite justiţiabililor de dispoziţiile dreptului Uniunii, care interzic astfel de taxe.
    32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de NEW AGE ADVERTISING AGENCY - S.R.L., cu sediul social în municipiul Craiova, judeţul Dolj, în Dosarul nr. 5.292/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 septembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016