Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 660 din 29 septembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în punctul 1 de la notă, punctul I, litera A, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 660 din 29 septembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în punctul 1 de la notă, punctul I, litera A, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 128 din 8 februarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor „Notei 1 din anexa nr. VIII, capitolul II, litera A, punctul 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel cum au fost modificate prin prevederile cuprinse la pct. 23^22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“, excepţie ridicată de Anelize Wellman şi Raluca Ioana Haţieganu în Dosarul nr. 20.160/3/2018* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 576D/2019.
    2. La apelul nominal, lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarele excepţiei de neconstituţionalitate au transmis la dosar note scrise prin care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, iar partea Ministerul Afacerilor Externe a transmis note scrise în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantul Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care precizează că aplicarea prevederilor de lege criticată nu poate fi extinsă la categorii profesionale care nu reprezintă destinatare ale normei juridice.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Sentinţa civilă nr. 589 din 1 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 20.160/3/2018*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor „Notei 1 din anexa nr. VIII, capitolul II, litera A, punctul 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel cum au fost modificate prin prevederile cuprinse la pct. 23^22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“.
    6. Excepţia a fost ridicată de Anelize Wellman şi Raluca Ioana Haţieganu într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece interpretarea şi aplicarea celor două texte de lege de către pârâtul Ministerul Afacerilor Externe (M.A.E.), cu ocazia stabilirii drepturilor salariale începând cu data de 1 ianuarie 2018, are un profund caracter discriminatoriu, în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie. A accepta interpretarea realizată de M.A.E. în momentul stabilirii drepturilor salariale ale reclamantelor-autoare ale excepţiei ar însemna recunoaşterea existenţei unei discriminări salariale între angajaţi având aceleaşi atribuţii (de reprezentare a Statului Român, a interesului instituţiilor Statului), dar care ar putea fi remuneraţi diferit, doar pentru simplul fapt că îşi exercită aceste atribuţii în cadrul unei instituţii sau al alteia. Scopul legii nu este de a elimina discriminarea salarială doar dintre salariaţii care prestează muncă egală în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, ci din cadrul întregului sector bugetar. Prin urmare, interpretarea în sensul că majorarea de 15% se acordă doar la nivelul Administraţiei Prezidenţiale sau al Secretariatului General al Guvernului este vădit contrară scopului urmărit de lege, pentru toate acele categorii de salariaţi care prestează muncă egală, având aceleaşi responsabilităţi, riscuri şi nivel de complexitate a activităţii. Această concluzie se impune, cu atât mat mult cu cât statutul profesional al consilierilor de afaceri europene este unul special, conform art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene. Orice remunerare suplimentară a activităţii unei categorii de personal, cum sunt în cazul de faţă consilierii pentru afaceri europene, ar trebui aplicată în mod orizontal tuturor acelor salariaţi care îndeplinesc condiţia prevăzută de lege pentru respectiva majorare, indiferent de instituţia unde aceştia îşi desfăşoară activitatea. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi se arată că prin Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunţată în Cauza Driha împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat existenţa discriminării între reclamant şi alte persoane care aparţineau aceleiaşi categorii profesionale. Autoarele excepţiei susţin că, în prezenta cauză, există o discriminare între persoane care se află în situaţii comparabile, neexistând o justificare din partea instituţiei publice angajatoare pentru a remunera diferit angajaţii aflaţi în situaţii identice.
    8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 124 din Constituţie. Precizează că, în cauză, reclamantele nu au solicitat să se constate şi neconstituţionalitatea prevederilor notei prevederilor Notei 1 din anexa nr. VIII, capitolul II, litera A, punctul 1 din Legea-cadru nr. 153/2017, în forma în vigoare la 1 ianuarie 2018, ci a celei în vigoare la 31 martie 2018. Instanţa judecătorească reţine că reclamantele consideră că textul de lege criticat este neconstituţional nu pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv pentru faptul că nu se referă şi la salariaţii din cadrul altor instituţii. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 332 din 23 martie 2010.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, notele scrise depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile cuprinse în punctul 1 de la notă, punctul I, litera A, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 23^22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 8 decembrie 2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legiicadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins: „Pentru personalul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi al Secretariatului General al Guvernului, care desfăşoară activităţi de reprezentare a interesului instituţiilor statului în relaţia cu terţii, se acordă o majorare de 15% a salariului de bază.“
    13. În opinia autoarelor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul acesteia contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. Sunt invocate şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate fac parte din capitolul I litera A „Salarizarea funcţionarilor publici“ secţiunea I „Salarii pentru administraţia publică centrală“ din anexa nr. VIII „Familia Ocupaţională de Funcţii Bugetare «Administraţie»“ la Legea-cadru nr. 153/2017 şi instituie regula potrivit căreia personalul de specialitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi al Secretariatului General al Guvernului, care desfăşoară activităţi de reprezentare a interesului instituţiilor statului în relaţia cu terţii, beneficiază de o majorare de 15% a salariului de bază. Astfel, Curtea reţine că, în esenţă, prevederile de lege criticate instituie o regulă de salarizare destinată a fi aplicată unei anumite categorii de funcţionari publici.
    15. În acelaşi timp, din analiza considerentelor actului de sesizare, Curtea observă că autoarele excepţiei exercită funcţia de consilier pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Sub acest aspect, Curtea reţine că, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 272/2003, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 226 din 3 aprilie 2003, „(1) Consilierii pentru afaceri europene au calitatea de personal încadrat cu contract individual de muncă, beneficiind de drepturile şi exercitând obligaţiile ce decurg din această calitate“, iar regulile privind salarizarea consilierilor pentru afaceri europene se regăsesc în secţiunea I „Salarii pentru administraţia publică centrală“, din capitolul II litera A „Salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii judeţene, municipii, administraţia publică locală - consilii, primării şi servicii publice din subordinea acestora“ din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.
    16. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile de lege criticate referitoare la salarizarea funcţionarilor publici nu au aplicabilitate în cauza în care a fost invocată excepţia, al cărei obiect vizează, în principal, acte administrative referitoare la stabilirea drepturilor salariale, în cazul unor persoane care nu au calitatea de funcţionar public, ci sunt angajate cu contract individual de muncă.
    17. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. „Legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24).
    18. În consecinţă, întrucât prevederile cuprinse în punctul 1 de la notă punctul I, litera A, capitolul II, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 nu au legătură cu soluţionarea cauzei a quo, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor cuprinse în punctul 1 de la notă, punctul I, litera A, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Anelize Wellman şi Raluca Ioana Haţieganu în Dosarul nr. 20.160/3/2018* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 septembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016