Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 65 din 28 ianuarie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 1.3 din anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 65 din 28 ianuarie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 1.3 din anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române"

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 447 din 27 aprilie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 1.3 din anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“, excepţie ridicată de Societatea SSM Prest - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 215/59/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 164D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii faptul că partea Administraţia Naţională „Apele Române“ a transmis la dosar note scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că autoarea invocă o problemă de interpretare a prevederilor criticate, reclamând, totodată, şi criteriul care a stat la baza instituirii taxei în discuţie, şi anume cel al volumului de apă, şi nu cel al căderii utilizate. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate nu aduc atingere libertăţii economice şi nici principiului justei aşezări a sarcinilor fiscale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 215/59/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 1.3 din anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“, excepţie ridicată de Societatea SSM Prest - S.R.L. din Timişoara într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a Hotărârii Guvernului nr. 1.202/2010 privind actualizarea cuantumului contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, litigiu aflat în stadiul procesual al recursului.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât creează un avantaj economic pentru operatorii care gestionează hidrocentrale cu cădere mare de apă, făcând nefezabilă exploatarea căderilor mici. În acest sens, arată că, în modalitatea în care este impusă taxa prevăzută de textul de lege criticat, există posibilitatea ca aceasta să fie percepută în mai multe rânduri pentru aceeaşi apă uzinată, în situaţia în care un operator economic ar gestiona mai multe hidrocentrale pe cursul aceleiaşi ape curgătoare sau aceeaşi taxă ar putea fi percepută de mai multe ori pentru aceeaşi resursă de apă (volum de apă) mai multor operatori de hidrocentrale situate pe acelaşi curs de apă curgătoare. Susţine că forma în care este percepută taxa prevăzută la pct. 1.3 din anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002, a cărei valoare a fost actualizată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.202/2010, creează un mediu fiscal discriminatoriu şi neconcurenţial între hidrocentralele de cădere mică (microhidrocentrale) şi hidrocentralele de mare cădere, întrucât taxa pe apă uzinată se aplică exclusiv volumului de apă utilizat, fără a se ţine cont de căderea utilizată. Susţine că, sub aspectul taxei în discuţie, producătorii de energie electrică ar trebui diferenţiaţi pe criteriul puterii instalate, al capacităţii de producţie, al căderii exploatate sau pe criteriul poluării efective generate prin exploatarea hidrocentralei. Consideră că acestea ar reprezenta alternative echitabile la modalitatea de impunere a taxei criticate. În prezent însă este instituit un tratament preferenţial în favoarea producătorilor de energie electrică prin hidrocentrale de mare cădere, în defavoarea producătorilor de energie electrică cu hidrocentrale de cădere mică.
    6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit normelor constituţionale invocate, statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi aplicarea politicilor de dezvoltare regională în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile pct. 1.3 din anexa nr. 5 - Cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.202/2010 privind actualizarea cuantumului contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 10 decembrie 2010. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:
    "

┌───────────────────┬─────┬────────────┐
│Denumirea │ │Nivelul │
│contribuţiei │U.M. │contribuţiei│
│ │ │(lei/U.M.) │
├───────────────────┼─────┼────────────┤
│A. Contribuţii │ │ │
│pentru utilizarea │ │ │
│resurselor de apă │ │ │
│pe categorii de │ │ │
│resurse şi │ │ │
│utilizatori │ │ │
├───────────────────┼─────┼────────────┤
│A.1. Resurse de apă│ │ │
│de suprafaţă (Marea│ │ │
│Neagră, Dunăre, │ │ │
│râuri, lacuri │ │ │
│naturale şi lacuri │ │ │
│de acumulare │ │ │
│amenajate, │ │ │
│indiferent de │ │ │
│deţinător) │ │ │
├───────────────────┼─────┼────────────┤
│[...] │[...]│[...] │
├───────────────────┼─────┼────────────┤
│1.3. Operatori │ │ │
│economici │ │ │
│producători de │ │ │
│energie electrică │mii │1,10 │
│prin hidrocentrale,│mc │ │
│indiferent de │ │ │
│puterea instalată, │ │ │
│în regim de uzinare│ │ │
└───────────────────┴─────┴────────────┘

"

    11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 45 privind libertatea economică şi art. 56 alin. (2), potrivit căruia sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 stabileşte cuantumul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. Acestea sunt fixate pe categorii de resurse şi utilizatori, în cauză fiind criticate cele pe care le datorează operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale pentru resursele de apă de suprafaţă (Marea Neagră, Dunăre, râuri, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate). Autoarea excepţiei este un operator economic care a construit o microhidrocentrală având o putere instalată mai mică de 4 MWh şi este nemulţumită de faptul că valoarea acestor contribuţii nu este diferenţiată în funcţie de anumite criterii pe care le consideră relevante în individualizarea acesteia, respectiv puterea instalată, capacitatea de producţie, căderea de apă exploatată sau poluarea efectivă generată prin exploatarea hidrocentralei.
    13. Curtea observă că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizează modul de stabilire a contribuţiei menţionate, care, astfel cum este prevăzut în prezent de legiuitor prin textul de lege criticat, instituie o contribuţie unitară pentru toţi operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale. Astfel cum a fost formulată, critica de neconstituţionalitate tinde la modificarea şi completarea prevederilor de lege supuse controlului cu anumite criterii propuse de autoarea excepţiei, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile legale ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. De asemenea, criticile referitoare la faptul că există posibilitatea ca taxa în discuţie să fie percepută în mai multe rânduri pentru aceeaşi apă uzinată - în situaţia în care un operator economic ar gestiona mai multe hidrocentrale pe cursul aceleiaşi ape curgătoare - sau că această taxă ar putea să fie percepută de mai multe ori pentru aceeaşi resursă de apă (volum de apă) de la mai mulţi operatori de hidrocentrale situate pe acelaşi curs de apă curgătoare sunt afirmaţii care nu pot fi cenzurate pe calea controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională. De altfel, instanţa de contencios constituţional observă că procesul în cursul soluţionării căruia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate are ca obiect tocmai cererea de anulare, pe calea contenciosului administrativ, a hotărârii Guvernului prin care s-au stabilit actualele cuantumuri ale contribuţiilor ce trebuie achitate de către operatorii economici producători de energie electrică prin hidrocentrale, verificarea legalităţii acesteia urmând să fie stabilită de instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea litigiului.
    15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor pct. 1.3 din anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române“, excepţie ridicată de Societatea SSM Prest - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 215/59/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016