Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 629 din 22 septembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 629 din 22 septembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1315 din 30 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Mihai Deac în Dosarul nr. 2.974/117/2014* al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 943D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Societatea „Industria Sârmei“ - S.A. din Câmpia Turzii, prin administrator judiciar RVA „Insolvency Specialists“ - S.R.L., şi Societatea „Industria Sârmei“ - S.A. din Câmpia Turzii, prin SMDA „Mureş Insolvency“ - SPRL. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 944D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege. Excepţia a fost ridicată de Costel Nicuşor Mucea în Dosarul nr. 3.582/117/2014* al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1.
    4. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi părţile Societatea „Industria Sârmei“ - S.A. din Câmpia Turzii, prin administrator judiciar RVA „Insolvency Specialists“ - S.R.L., şi Societatea „Industria Sârmei“ - S.A. din Câmpia Turzii, prin SMDA „Mureş Insolvency“ - SPRL. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 944D/2018 la Dosarul nr. 943D/2018, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin încheierile din 11 iunie 2018, pronunţate în dosarele nr. 2.974/117/2014* şi nr. 3.582/117/2014*, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Mihai Deac şi Costel Nicuşor Mucea cu prilejul apelurilor formulate împotriva Sentinţei civile nr. 2.683 din 29 aprilie 2016, respectiv Sentinţei civile nr. 1.676 din 24 mai 2016, pronunţate de Tribunalul Cluj în dosarele nr. 2.974/117/2014* şi nr. 3.582/117/2014*, având ca obiect obligaţii de a face.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi prevederilor constituţionale ale art. 22 alin. (1), art. 34 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 şi art. 21, întrucât prevăd în mod limitativ unităţile cu locuri de muncă în condiţii speciale şi lipsesc salariaţii de căi de acces concrete la instanţa de judecată.
    9. Astfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile Legii nr. 226/2006 arată că acestea nu permit instanţelor de judecată ca, pe baza unor criterii bine articulate şi verificabile, să constate că salariaţii au desfăşurat activităţi asimilabile celor prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 226/2006. Această listă de activităţi face ca interesele unui salariat să nu poată fi exploatabile în instanţă dacă autorităţile Guvernului nu îi încadrează locul de muncă de bunăvoie în una din acele activităţi. Consideră că nu există un real acces la justiţie atunci când acesta este realizat doar pentru ca acţiunea salariatului să fie respinsă fără a avea loc o judecată în fond.
    10. De asemenea, autorii susţin că prevederile de lege criticate limitează numărul unităţilor în care se poate constata existenţa locurilor de muncă încadrabile în condiţii speciale. Implicit, blochează accesul la filtrul justiţiei tuturor acelor salariaţi care, deşi îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale, nu lucrează la unul dintre angajatorii strict acceptaţi prin lege. Ceea ce este mai grav este că respectiva listă de unităţi nu este creaţia Parlamentului, ci este produsul aceluiaşi arbitru interesat - Guvernul.
    11. Autorii excepţiei amintesc că aplicarea prin legi a prevederilor art. 21 din Constituţie trebuie să garanteze în principal accesul direct la o instanţă de judecată şi numai în mod secundar accesul printr-un intermediar, precum un reprezentant legal sau convenţional, aşa cum sunt angajatorul sau organizaţiile sindicale. Or, aplicarea prevederilor Legii nr. 226/2006 lasă la îndemâna terţului, reprezentat de Guvern, modul în care se va permite în viitor accesul salariaţilor la justiţie, pentru că temeiul îl reprezintă normele pe care le va emite Guvernul. Cum există situaţii în care interesele Guvernului sau ale altor subiecţi implicaţi în punerea în aplicare a criteriilor şi a metodologiilor de încadrare în condiţii speciale a locurilor de muncă nu coincid, ba chiar intră în contradicţie cu acelea ale salariaţilor, dreptul acestora de acces la instanţele de judecată devine intermediat sau urmează să fie practic desfiinţat, pentru că aceşti intermediari nu au un interes în a acţiona.
    12. Referitor la dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 263/2010, autorii excepţiei arată, în esenţă, că acestea împiedică accesul persoanei interesate la instanţa de judecată, întrucât procedura de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite sau speciale se reglementează prin hotărâre a Guvernului, ceea ce, pe de o parte, o extrage de la controlul de constituţionalitate, iar, pe de altă parte, împiedică salariaţii să se adreseze direct instanţelor de judecată pentru constatarea anumitor situaţii cu caracter individual sau specifice unui grup de salariaţi.
    13. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006. Curtea constată că Legea nr. 226/2006 a fost abrogată prin art. 196 lit. m) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însă cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt incidente în cauzele în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor Legii nr. 226/2006. De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 263/2010, care, în redactarea criticată de autorii excepţiei, au următorul conţinut:
    "(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:
    a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
    b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;
    c) activităţile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, prevăzute de actele normative cu regim clasificat emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi;
    d) aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;
    e) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3;
    f) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4.
(2) Periodic, din 2 în 2 ani, locurile de muncă în condiţii speciale prevăzute la alin. (1) lit. e) sunt supuse procedurii de reevaluare a încadrării în condiţii speciale.
(3) Procedura de reevaluare prevăzută la alin. (2) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, elaborată în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă, prevăzut la alin. (1) lit. b), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupele I şi II de muncă şi care, potrivit art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sunt încadrate în condiţii speciale de muncă.
(5) Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şi perioadele în care un asigurat care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă."

    18. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică a persoanei, art. 34 alin. (1) care consacră dreptul la ocrotirea sănătăţii şi art. 41 alin. (2) referitor la dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială. De asemenea, consideră că este încălcat art. 20 din Constituţie referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului prin raportare la dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la procesul echitabil.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse analizei de constituţionalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 680 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 30 ianuarie 2018, paragrafele 57-66, Decizia nr. 686 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 28 martie 2018, paragrafele 34-48, Decizia nr. 351 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 22 octombrie 2018, paragrafele 22-26, Decizia nr. 198 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 12 iulie 2018, paragraful 20, sau Decizia nr. 348 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 17 august 2018, paragrafele 36-42, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate ca neconstituţionale ale Legii nr. 226/2006 şi ale Legii nr. 263/2010 nu creează discriminări între persoane aflate în situaţii similare. În acest sens, Curtea a reţinut, în esenţă, că persoanele care au avut deschis accesul către procedura reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 10 septembrie 2003, dar fie nu au obţinut încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale, fie nu au făcut demersurile necesare în termenul prevăzut de acest act normativ, se găsesc într-o situaţie diferită faţă de cele care au întrunit aceste cerinţe şi au obţinut încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale, regăsindu-se, în prezent, în ipoteza art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, referindu-se la situaţia persoanelor care desfăşoară una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, dar nu beneficiază de încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale, deoarece acestea au fost constituite ulterior finalizării procedurii reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, Curtea a reţinut, în esenţă, că „dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 se referă la locuri de muncă care, potrivit legislaţiei anterioare, au fost supuse unei evaluări ce a vizat nu doar caracteristicile activităţii, ci şi condiţiile concrete în care aceasta se desfăşura în cadrul unei unităţi“, iar „prin stabilirea unei limite temporale pentru procedura de încadrare a unor locuri de muncă în condiţii speciale, precum şi din reglementarea unei proceduri de reevaluare a acestei încadrări se desprinde intenţia vădită a legiuitorului de a restrânge sfera locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite sau speciale, prin normalizarea acestora şi înlăturarea factorilor de risc pentru sănătatea salariaţilor, potrivit legislaţiei privind protecţia muncii.“ (Decizia nr. 680 din 2 noiembrie 2017, paragraful 63).
    20. Referitor la criticile vizând excluderea salariaţilor de la dreptul de a ataca în justiţie, în mod individual, deciziile ori hotărârile organelor administrative prin care s-a refuzat încadrarea unor locuri de muncă în condiţii deosebite sau speciale de muncă, Curtea a observat că reglementarea accesului la justiţie împotriva actelor administrative mai sus arătate nu constituie obiect al textelor de lege criticate, ci al hotărârilor Guvernului date în aplicarea acestor texte. Prin urmare, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, instanţa de contencios constituţional nu poate analiza acest aspect. Curtea a menţionat însă cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin paragrafele 90 şi 91 ale Deciziei nr. 12 din 23 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect posibilitatea constatării pe cale judiciară sau a obligării angajatorului la încadrarea activităţii desfăşurate în condiţii deosebite sau speciale de muncă, după 1 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 10 noiembrie 2016, în care s-a evidenţiat faptul că dreptul de acces la justiţie al salariaţilor cu prilejul desfăşurării procedurilor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii superioare de muncă a fost asigurat (Decizia nr. 348 din 22 mai 2018, paragrafele 40 şi 41).
    21. Prin Decizia nr. 655 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 21 ianuarie 2019, paragraful 51, Curtea a arătat şi că aspectele privind concepţia legislativă generală referitoare la încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, respectiv faptul că legiuitorul a ales să stabilească limitativ ce unităţi şi ce activităţi pot obţine încadrarea în condiţii speciale şi nu a lăsat această încadrare la aprecierea instanţelor, pentru a decide, de la caz la caz, în mod individual, sunt în acord cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, care acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul şi cuantumul lor.“ Curtea a apreciat că aceste considerente, referitoare la libertatea de opţiune a legiuitorului în ceea ce priveşte modalitatea de încadrare a unor locuri de muncă în condiţii speciale, răspund şi criticilor privind încălcarea dreptului de acces la justiţie, atât timp cât acestea derivă din opinia potrivit căreia încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale ar trebui să se realizeze pe cale judecătorească.
    22. În ceea ce priveşte prevederile constituţionale referitoare la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi dreptul la ocrotirea sănătăţii, Curtea, prin aceeaşi decizie, a apreciat că acestea nu sunt incidente în cauză.
    23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţiile deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    24. Curtea mai observă şi că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au fost completate cu literele g) şi h) prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 7 iulie 2020, şi articolul unic pct. 1 din Legea nr. 188/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 21 august 2020, adăugându-se noi categorii de activităţi care sunt încadrate în condiţii speciale. Revine competenţei instanţei de judecată să verifice dacă autorii excepţiei se încadrează în aceste categorii socioprofesionale.
    25. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Deac şi Costel Nicuşor Mucea în dosarele nr. 2.974/117/2014* şi nr. 3.582/117/2014* ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 şi constată că dispoziţiile Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale şi ale art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Complet A1 şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 septembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016