Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 624 din 22 septembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. (1) din Codul penal cu referire la dispoziţiile art. 229 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 624 din 22 septembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. (1) din Codul penal cu referire la dispoziţiile art. 229 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1326 din 31 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. (1) din Codul penal cu referire la dispoziţiile art. 229 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Octavian Cazaciuc şi Nicolae-Cristian Iordache în Dosarul nr. 39.662/3/2016 (3.426/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.828D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei Octavian Cazaciuc, doamna avocat Mateş Ioana Viorica, având delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererilor depuse la dosar de către părţile Mihăilă Sorin, Tulli Renato Marius şi Raportoru George Ovidiu, prin care aceştia solicită judecarea în lipsă.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi constatarea că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu conţin lămuriri referitoare la „posesia legitimă“. Apreciază că legiuitorul sancţionează fapta săvârşită „în defavoarea unei persoane care nu deţine cu titlu legitim un bun“. Norma nu e clară şi previzibilă, în condiţiile în care posesia bunului mobil poate fi una ilegitimă, bunul fiind rezultatul unei alte infracţiuni. Susţine că norma criticată trebuia să conţină referiri exprese la caracterul legitim al posesiei. Referitor la art. 229 din Codul penal, arată că practica judiciară nu a lămurit înţelesul noţiunii „sisteme de supraveghere“. De asemenea, nu a fost lămurit aspectul referitor la faptul dacă scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere poate fi ulterioară săvârşirii faptei. Face referire la situaţia de fapt din dosarul în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Apreciază că scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere nu poate fi decât concomitentă sau anterioară săvârşirii faptei, iar aceasta presupune o specializare a făptuitorului, de exemplu, din punct de vedere informatic. Apreciază că dispoziţiile criticate nu îndeplinesc criteriile de claritate şi previzibilitate.
    4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Precizează că sunt criticate aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Arată că incriminarea din art. 228 din Codul penal se regăsea şi în vechea legislaţie, astfel încât există o bogată jurisprudenţă şi doctrină referitoare la chestiunile ridicate de autorii excepţiei. Aplicarea acestora la o cauză anume aparţine exclusiv judecătorului de caz. În continuare, apreciază că sintagma conţinută de dispoziţiile art. 229 din Codul penal este clară şi explicită, destinatarii normei având reperele cu privire la incidenţa acesteia. Face referire la Decizia nr. 6 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 3 august 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, şi la art. 27 alin. (5) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. Stabilirea incidenţei dispoziţiilor criticate într-un caz anume aparţine organului judiciar.
    5. Având cuvântul în replică, avocatul prezent susţine că forma calificată a infracţiunii de furt nu poate fi reţinută în măsura în care scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere este ulterioară săvârşirii faptei. Apreciază că asistăm la o suprapunere a dispoziţiilor art. 229 din Codul penal cu cele din acelaşi act normativ referitoare la tăinuire, distrugere de probe.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    6. Prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 39.662/3/2016 (3.426/2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. (1) din Codul penal cu referire la dispoziţiile art. 229 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Octavian Cazaciuc şi Nicolae-Cristian Iordache cu ocazia soluţionării unui apel într-o cauză penală.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că legiuitorul trebuia să clarifice în cuprinsul dispoziţiilor art. 228 alin. (1) din Codul penal aspectul legat de „posesia legitimă“. Apreciază că nu poate fi reţinută săvârşirea infracţiunii de furt în condiţiile în care posesorul/deţinătorul nu poate dovedi titlul legitim. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 229 alin. (1) lit. e) din Codul penal, se arată că termenul „sistem de supraveghere“ cuprins de acestea este neclar. Totodată, autorii susţin că nu poate fi reţinută „agravanta în situaţia în care sistemul aparţine făptuitorului sau complicilor“.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală apreciază că autorii excepţiei nu indică ce articol din Constituţie este încălcat de dispoziţiile criticate. Susţine că autorii excepţiei, prin invocarea neclarităţii normelor de incriminare, tind la modificarea acestora, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate. Instanţa judecătorească apreciază că normele contestate exclud orice echivoc, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, acestea având claritatea, precizia şi previzibilitatea impuse prin dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Susţine, de asemenea, că instanţa de contencios constituţional nu se poate subroga competenţelor instanţelor judecătoreşti de a interpreta textele de lege prin prisma circumstanţelor concrete ale unei cauze deduse judecăţii, aspect ce depăşeşte limitele controlului de constituţionalitate.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 228 alin. (1) din Codul penal cu referire la dispoziţiile art. 229 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ, cu următorul conţinut:
    - Art. 228 alin. (1): „Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.;
    – Art. 229 alin. (1) lit. e): „Furtul săvârşit în următoarele împrejurări: […] e) prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.“

    13. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la claritatea şi previzibilitatea legii.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci se limitează la a face aprecieri referitoare la faptul că legiuitorul trebuia să clarifice anumite aspecte sau la faptul că anumite situaţii nu pot intra sub incidenţa dispoziţiilor criticate. Astfel, Curtea observă că susţinerea potrivit căreia termenul „sistem de supraveghere“ este neclar, fără a arăta aspectele ce determină lipsa de claritate a acestuia, nu este suficientă pentru a declanşa un control de constituţionalitate.
    15. Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, instanţa de control constituţional a teoretizat existenţa unei anumite structuri a excepţiei de neconstituţionalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente şi intrinseci oricărei excepţii de neconstituţionalitate, şi anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, „dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, soluţia pronunţată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiţiei cuprinse în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992“.
    16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. (1) din Codul penal cu referire la dispoziţiile art. 229 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Octavian Cazaciuc şi Nicolae-Cristian Iordache în Dosarul nr. 39.662/3/2016 (3.426/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 septembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016