Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 62 din 28 ianuarie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 256 alin. (1) din Codul penal     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 62 din 28 ianuarie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 256 alin. (1) din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 240 din 9 martie 2021

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horaţiu Radu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 256 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Ene Sorica în Dosarul nr. 1.368/179/2017 al Judecătoriei Babadag. Cauza formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 88 D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Prim-magistratul-asistent referă că autoarea excepţiei a depus la dosar un document intitulat „motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmelor «prin violenţă sau ameninţare» «ori prin desfiinţarea şi strămutarea semnelor de hotar»“, precum şi un set de acte.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Arată, totodată, că în motivarea excepţiei se solicită completarea textului de lege criticat, or, Curtea Constituţională nu se poate erija în legiuitor.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 22 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.368/179/2017, Judecătoria Babadag a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 256 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Ene Sorica în plângerea formulată împotriva unor ordonanţe date într-un dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma „prin violenţă sau ameninţare ori prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar“, cuprinsă în art. 256 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională, deoarece „legiuitorul nu a specificat ce formă de violenţă, iar organul de cercetare şi organul de urmărire penală s-au folosit de această sintagmă constatând că nu a fost ocupată prin violenţă deşi exista violenţa psihică folosită de făptuitori“. Se mai arată că legiuitorul nu a avut în vedere că la ocuparea terenurilor agricole nu poate exista violenţă fizică, deoarece, în speţă, terenurile sunt la o distanţă de circa 20 km de domiciliul şi, pentru a opune rezistenţă, ar trebui să se cunoască cu exactitate momentul când se pătrunde pe teren. Făptuitorii, cunoscând sintagma „prin violenţă“ şi dispunând de tractoare performante, au pătruns pe teren şi „în circa o oră au încheiat lucrările de arat şi semănat fără a avea loc violenţă fizică“. De asemenea, „cu tractoare performante pe care le deţin făptuitorii, ocuparea se poate face şi pe timp de noapte“. În această situaţie, făptuitorii îi violează proprietatea profitând de sintagma „prin violenţă“, asigurându-se să nu o săvârşească şi „aşa cum rezultă din dosarul parchetului rezultă că făptuitorii ocupă terenurile din anul 2011, fără să răspundă penal“. În concluzie, sintagma „prin violenţă“ vine în sprijinul făptuitorilor care se asigură ca atunci când săvârşesc infracţiunea de tulburare de posesie persoana să nu fie prin preajma terenurilor pentru a opune rezistenţă ca să existe violenţă fizică şi ameninţare. Sintagma „prin ameninţare“ vine în sprijinul făptuitorilor care se vor controla pentru a nu se manifesta, neavând niciun interes să ameninţe dacă persoana în cauză nu ştie momentul ocupării şi nu are cum să opună rezistenţă. Sintagma „ameninţare“ vine în sprijinul făptuitorilor „care după ce ocupă proprietatea se vor concentra să o ocolească pe aceasta, să nu o ameninţe iar în acest mod proprietatea privată este violată (...) şi nu este garantată şi ocrotită de lege aşa cum prevede Constituţia în art. 44 şi art. 136 alin. (5)“.
    6. Judecătoria Babadag opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât „vizează, în concret, o chestiune de aplicare a textului legal“. Apreciază că, prin criticarea modului în care au fost redactate dispoziţiile art. 256 alin. (1) din Codul penal, se tinde la modificarea prevederilor legale şi transformarea Curţii Constituţionale în organ legislativ, situaţie nepermisă de lege.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 256 alin. (1) din Codul penal, referitor la infracţiunea de tulburare de posesie, care au următorul conţinut: „Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violenţă sau ameninţare ori prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.“
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor criticate, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată în mod egal, indiferent de titular, şi ale art. 136 alin. (1) şi (5) care consacră formele de proprietate şi caracterul inviolabil al proprietăţii private.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin criticile formulate, autoarea acesteia nu ridică veritabile probleme de neconstituţionalitate, ci, atribuind un înţeles propriu textului criticat, face o serie de consideraţii privind modul în care acesta s-ar aplica, în diverse situaţii, precum şi asupra modului în care s-a făcut aplicarea concretă a acestui text în cauză. Or, aşa cum observă şi instanţa de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, astfel de considerente şi critici se subsumează interpretării şi aplicării legii, iar nu aprecierii constituţionalităţii sau neconstituţionalităţii acesteia.
    13. Astfel fiind şi ţinând seama de faptul că instanţa constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei, competenţă diferită de cea privind aplicarea legii în litigii concrete, ce revine instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea acestor litigii, criticile astfel formulate de autoarea excepţiei excedează competenţei instanţei constituţionale. Aşa cum Curtea a reţinut într-o jurisprudenţă constantă, „a răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, şi Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 octombrie 2019).
    14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 256 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Ene Sorica în Dosarul nr. 1.368/179/2017 al Judecătoriei Babadag.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Babadag şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Marieta Safta

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016