Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 614 din 17 septembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 614 din 17 septembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1110 din 20 noiembrie 2020

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 15.349/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 536D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât criticile formulate vizează probleme de interpretare şi aplicare a legii. Mai arată, totodată, că interpretarea textului criticat a fost tranşată prin Decizia nr. 18 din 7 septembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a stabilit că interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice nu vizează şi dizolvarea, respectiv lichidarea în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 4 decembrie 2018 pronunţată în Dosarul nr. 15.349/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 493 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în dosarul menţionat, având ca obiect cererea de deschidere a procedurii insolvenţei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecată arată mai întâi că, prin sentinţa Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă s-a dispus în cauză deschiderea procedurii generale de insolvenţă a debitorului, în baza art. 72 alin. (6) din Legea nr. 85/2014. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a luat măsura preventivă a suspendării procedurii de dizolvare sau lichidare, măsură care a fost prelungită succesiv de Tribunalul Bucureşti. Măsura este dispusă de judecătorul de drepturi şi libertăţi în temeiul art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Se arată că, întrucât Codul de procedură penală nu distinge între procedura voluntară de dizolvare şi lichidare a societăţilor reglementată de Legea nr. 31/1990 sau a altor persoane juridice reglementată de Codul civil şi procedura judiciară a insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2014, în mod constant, în practica judiciară astfel de măsuri preventive se dispun şi atunci când societatea este supusă unei proceduri judiciare de insolvenţă, cum este şi cazul de faţă.
    6. Se mai arată că procedura insolvenţei este gândită ca unicul mijloc procedural prin care creditorii unui debitor aflat în incapacitate de plată să îşi poată valorifica drepturile. Alături de alte efecte care decurg din deschiderea procedurii de insolvenţă, suspendarea executărilor silite şi derularea procedurilor execuţionale individuale are, pe de o parte, menirea de a permite reorganizarea debitorului, dar asigură şi respectarea drepturilor concursuale ale creditorilor care sunt interesaţi în lichidarea societăţii, în vederea îndestulării din veniturile obţinute în urma valorificării activelor. Procedura de insolvenţă se poate deschide la cererea debitorului sau a creditorilor, aşa cum este cazul în speţă, dar odată rămasă definitivă hotărârea de deschidere a procedurii de insolvenţă, efectul suspendării executărilor silite nu poate fi anihilat. Se ajunge astfel în situaţia în care instanţa penală suspendă o procedură de lichidare judiciară, cu consecinţa punerii tuturor creditorilor în imposibilitatea executării propriilor creanţe asupra debitorului persoană juridică, ceea ce poate conduce la limitarea nejustificată a dreptului lor de proprietate garantat de art. 44 alin. (1) din Constituţie, şi, în cele din urmă, a dreptului lor de acces la justiţie garantat de art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie, drept care se extinde şi asupra fazei de executare silită. Măsura preventivă a suspendării procedurii de dizolvare şi lichidare are menirea de a proteja persoanele vătămate prin săvârşirea unei infracţiuni de acţiunile frauduloase ale făptuitorului, dar în cazul lichidării judiciare din cadrul procedurii de insolvenţă ajunge să paralizeze dreptul creditorilor de a acţiona împotriva debitorului şi de a-şi putea recupera creanţele, în condiţiile în care nu există remediul procedural care să le permită să declanşeze o procedură de executare silită individuală, care prin natura ei este incompatibilă cu procedura colectivă a insolvenţei. În speţă, măsura provizorie a suspendării procedurii de dizolvare şi lichidare a intervenit în etapa de observaţie, ajungându-se în situaţia imposibilităţii declanşării procedurii de faliment, care presupune şi dizolvarea societăţii, conform art. 145 alin. (2) din Legea nr. 85/2014. Aceasta are drept efect, pe de o parte, punerea creditorilor deţinători ai unor creanţe anterioare deschiderii procedurii în imposibilitatea valorificării drepturilor lor, dar şi acumularea de noi datorii curente prin continuarea unei activităţi care generează pierderi, drepturi de creanţă care la rândul lor nu vor putea fi valorificate. Din acest punct de vedere, avându-se în vedere lipsa unei distincţii a legiuitorului între dizolvarea şi lichidarea voluntară, derulată extrajudiciar, şi dizolvarea şi lichidarea judiciară din cadrul procedurii de insolvenţă, dispoziţiile art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală pot conduce la limitări ale drepturilor părţilor garantate de Constituţie, dincolo de limita rezonabilă impusă de art. 53.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 493 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Măsurile preventive. Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta vizează numai prevederile alin. (1) lit. a) al art. 493 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „(1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, la propunerea procurorului, sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară ori instanţa poate dispune, dacă există motive temeinice care justifică suspiciunea rezonabilă că persoana juridică a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi numai pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice.“ Astfel fiind, Curtea reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se invocă prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, mai întâi, că aceasta a fost ridicată într-un dosar având ca obiect cererea de deschidere a procedurii insolvenţei formulată - în temeiul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă - de creditoarea Parc Hotels - S.A. în contradictoriu cu debitoarea Perfect Tour - S.R.L. Potrivit încheierii de sesizare şi actelor depuse la dosarul cauzei, deschiderea procedurii generale de insolvenţă a debitorului a fost dispusă prin Sentinţa civilă nr. 7.569 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă. Curtea observă, totodată, că excepţia are ca obiect dispoziţii din Codul de procedură penală referitoare la luarea măsurilor preventive în cazul persoanei juridice, dispoziţii aplicate însă într-o altă cauză, respectiv în Dosarul nr. 47.691/3/2015/a2 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală, având ca obiect contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Încheierii penale din data de 20 februarie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală. Prin Decizia penală nr. 145/Co din 5 aprilie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, s-a admis contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a desfiinţat în parte încheierea contestată, iar în temeiul art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, sa admis propunerea Ministerului Public formulată în dosarul de urmărire penală nr. 130/P/2013 şi s-a dispus „interzicerea iniţierii ori după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare“ a mai multor inculpate persoane juridice, între care şi debitoarea cu privire la care se deschisese procedura generală de insolvenţă în anul 2016. Este de menţionat că instanţa care a pronunţat încheierea contestată apreciase că nu se impune dispunerea măsurii preventive solicitate, reţinând: „S.C. Perfect Tour - S.R.L. intrând în insolvenţă prin sentinţa din 29.11.2016, rămasă definitivă prin neapelare (...) nu se justifică la acest moment o soluţie diametral opusă celei adoptate prin încheierea din 29.02.2016.“ Aşadar, în pofida faptului că debitoarea se afla în procedură de insolvenţă, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a dispus în temeiul art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, măsura preventivă constând în „interzicerea iniţierii ori după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare“. Practic, această soluţie îl nemulţumeşte pe judecătorul sindic din cauza având ca obiect cererea întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014, acesta sesizând Curtea Constituţională, întrucât apreciază că, prin greşita interpretare a textului legal criticat, „măsuri preventive se dispun şi atunci când societatea este supusă unei proceduri judiciare de insolvenţă“.
    13. Analizând contextul în care excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată şi modalitatea în care aceasta a fost motivată, Curtea constată că în cauză este incidentă una dintre cauzele de inadmisibilitate a excepţiilor de neconstituţionalitate, expres consacrate de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, respectiv lipsa legăturii excepţiei de neconstituţionalitate cu cauza în care a fost ridicată.
    14. Astfel, interpretând dispoziţiile alin. (1) şi (5) ale art. 29 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a statuat în mod constant că excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cererii în cadrul căreia a fost invocată această excepţie (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluţionarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidenţa textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014).
    15. Faţă de aceste considerente, rezultă că eventualele critici referitoare la o interpretare într-un sens neconstituţional a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală sunt susceptibile de analiză pe fond numai în cauze în care acestea să fie aplicabile/aplicate de către instanţă, aşadar acolo unde instanţa este învestită cu analiza/soluţionarea cererii de aplicare a măsurilor preventive la care textul legal menţionat se referă. Câtă vreme în cauză nu subzistă o astfel de ipoteză, excepţia de neconstituţionalitate aşa cum a fost formulată şi motivată, adică exclusiv cu privire la înţelesul şi aplicarea art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, nu are legătură cu cauza în care a fost ridicată, respectiv cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă şi, prin urmare, aceasta este inadmisibilă în raport cu art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992. Ca urmare, chiar dacă problematica interpretării şi aplicării legii este susceptibilă de o abordare nuanţată, putând determina, în anumite condiţii, învestirea Curţii Constituţionale cu soluţionarea fondului excepţiilor de neconstituţionalitate în cauză Curtea nu va putea proceda la această analiză, faţă de inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate reţinută.
    16. În concluziile formulate la termenul de judecată, reprezentantul Ministerului Public a învederat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii a pronunţat Decizia nr. 18 din 7 septembrie 2020 prin care a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, a stabilit că interdicţia iniţierii ori, după caz, suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice nu vizează şi dizolvarea, respectiv lichidarea în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Întrucât nu este învestită cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală în interpretarea dată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată după data sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, Curtea va lua doar act de pronunţarea acestei decizii, obligatorie potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 15.349/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Marieta Safta


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016