Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 612 din 10 octombrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 612 din 10 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 45 din 22 ianuarie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Sindicatul Sanitas din Târgu Mureş, în numele şi pentru membrii săi de sindicat, în Dosarul nr. 2.146/102/2017 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.809D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că prevederile de lege criticate nu instituie diferenţe de tratament juridic care să conducă la încălcarea dispoziţiilor constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 787 din 10 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.146/102/2017, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Sindicatul Sanitas din Târgu Mureş, în numele şi pentru membrii săi de sindicat, angajaţi ai Compartimentului de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă şi Arşi al Spitalului Clinic Judeţean Mureş.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate instituie discriminări, ceea ce conduce la încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi din actele internaţionale invocate. În acest sens, susţine că, aşa cum s-a arătat în doctrină şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru a se putea discuta despre discriminare trebuie îndeplinite două condiţii, şi anume existenţa unei diferenţe de tratament şi lipsa unei justificări obiective şi rezonabile a acestei diferenţe de tratament. Astfel, se arată că există o diferenţă de tratament juridic între angajaţii din familia ocupaţională „Sănătate“, inegalitatea de tratament derivând din faptul că reclamanţilor nu li se calculează sporurile raportat la salariile de bază, în condiţiile în care pentru aceleaşi sporuri acordate angajaţilor din alte secţii/compartimente din acest domeniu de activitate baza de calcul este salariul de bază. Astfel, deşi este vorba despre două categorii de persoane aflate în situaţii identice, şi anume angajaţi ai sectorului „Sănătate“, una dintre categorii este dezavantajată în raport cu cealaltă.
    6. De asemenea, se susţine că lipseşte o justificare obiectivă şi rezonabilă a acestei diferenţe de tratament, adică o justificare ce vizează un scop legitim şi este proporţională cu acesta. Pentru ca o măsură să fie proporţională cu scopul vizat, trebuie ca măsura în cauză să aibă capacitatea de a ajuta la atingerea scopului respectiv. În speţă, nu există o justificare obiectivă şi rezonabilă a diferenţei de tratament. Dimpotrivă, art. 5 din Codul muncii impune egalitate de tratament faţă de toţi salariaţii şi califică drept discriminare actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2) al acestui articol, dar care produc efectele unei discriminări directe. Aşadar, în lipsa unei excepţii de la regula stipulată în art. 5 din Codul muncii, nu se poate identifica un scop legitim care să justifice lipsa egalităţii de tratament. Sporul pentru condiţii deosebit de periculoase [prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) al cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 284/2010] se acordă personalului medical care lucrează în leprozerii, anatomie patologică, TBC, SIDA, dializă, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromuscular şi neurologică, psihiatrie, medicină legală, asistenţă medicală de urgenţe şi transport sanitar, acordate prin serviciile de ambulanţă şi structurile de primire a urgenţelor UPU - SMURD, UPU şi CPU, secţii şi compartimente de ATI şi de terapie intensivă, secţii şi compartimente de îngrijiri paleative, secţii/compartimente pentru arşi, secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică, personalului încadrat în blocul operator, în punctele de transfuzii din spital, în laboratoarele de cardiologie intervenţională, în laboratoarele de endoscopie intervenţională, precum şi medicilor de specialitate chirurgicală, epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătăţii. Cu toate acestea, doar pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică şi în secţii/compartimente pentru arşi s-a instituit această prevedere discriminatorie, fără a exista niciun fel de justificare obiectivă şi cu consecinţa anihilării sporului din speţă (în sensul că, deşi procentul sporului este unul ridicat, aplicarea acestuia la o sumă mult mai mică decât salariul de bază face ca, în final, suma netă aferentă acestui spor să fie aproape nesemnificativă).
    7. Tribunalul Mureş - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, invocând, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalităţii şi al nediscriminării. Consideră că textul de lege criticat creează o diferenţă de tratament juridic între cadrele personalului din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate“, diminuând drastic cuantumul bazei de calcul al sporurilor şi adaosurilor salariale numai pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologic oncologică şi pentru arşi. Or, în situaţia în care personalul sanitar beneficiază de anumite sporuri şi adaosuri salariale, pentru aceleaşi sporuri şi adaosuri, acordate pentru aceleaşi condiţii de muncă, se aplică o bază de calcul diferită (mai precis semnificativ diminuată doar pentru o anumită categorie de personal). În această situaţie, instanţa reţine că, deşi ambele categorii de personal prestează activitatea medicală pentru sporul/adaosul respectiv în condiţiile de muncă cerute de lege, totuşi, tratamentul juridic în privinţa recompensării acestui efort este diferit, uneia acordându-i-se o bază de calcul superioară, alteia nu. Diferenţierea operată, şi anume în funcţie de specialitatea secţiei/compartimentului, în condiţiile în care toate aceste cadre medicale fac parte din aceeaşi familie ocupaţională şi îndeplinesc aceleaşi condiţii de acordare a aceluiaşi spor/adaos salarial, nu este un criteriu obiectiv care să justifice tratamentul juridic diferenţiat aplicat. Rezultă că legiuitorul a optat pentru un criteriu greşit în acordarea acestui spor, ceea ce a creat o situaţie de discriminare.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Astfel, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia egalităţii, consideră că textul de lege criticat creează o diferenţă de tratament juridic între cadrele personalului din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate“, diminuând cuantumul bazei de calcul al sporurilor şi adaosurilor salariale numai pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii, compartimente de oncologic medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică şi pentru arşi. Personalul sanitar beneficiază de anumite sporuri şi adaosuri salariale, aceleaşi sporuri, acordate pentru aceleaşi condiţii de muncă, aplicate însă la o bază diferită (diminuată numai pentru categoriile de personal menţionate mai sus) generează o diferenţă nejustificată de tratament juridic. Diferenţierea operată, în funcţie de specialitatea secţiei/compartimentului, în condiţiile în care aceste cadre medicale fac parte din aceeaşi familie ocupaţională şi îndeplinesc aceleaşi condiţii de acordare a aceluiaşi spor/adaos salarial, nu este un criteriu obiectiv de natură a justifica tratamentul diferit. În concluzie, diminuarea bazei de calcul doar pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică şi care îşi desfăşoară activitatea în secţii/compartimente pentru arşi este de natură a crea un regim juridic discriminatoriu în cadrul aceleiaşi categorii profesionale.
    10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Din analiza textului de lege criticat rezultă că acesta instituie o excepţie de la regula privind salariile acordate în anul 2016, precum şi o excepţie de la excepţie, astfel: regula - cuantumul sporurilor, al indemnizaţiilor, al compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2015 [instituită de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015]; excepţia - începând cu luna decembrie 2016, sporurile şi alte drepturi salariale specifice activităţii se vor calcula prin raportare la salariul de bază, cu excepţia categoriilor de personal prevăzute la art. 3^2 alin. (6^2); excepţia de la excepţie - începând cu 1 octombrie 2016, personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică beneficiază de acelaşi cuantum al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secţiile/compartimentele cu paturi de îngrijire paleative care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor, iar personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii/compartimente pentru arşi beneficiază de acelaşi cuantum al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secţiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă. Invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia egalităţii de tratament, se observă, în speţă, un tratament diferit aplicabil unor categorii distincte de personal, precum şi acordarea unui tratament egal unor categorii în raport cu altele: pe de-o parte, personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică beneficiază de acelaşi cuantum al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secţiile/compartimentele cu paturi de îngrijire paleative care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor; pe de altă parte, personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii/compartimente pentru arşi beneficiază de acelaşi cuantum al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secţiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă. Ca urmare, se remarcă faptul că legiuitorul a avut în vedere specificul activităţii acestor categorii, diferite de celelalte. Or, este la latitudinea sa să acorde sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, acestea nefiind drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (2), începând cu luna decembrie 2016, sporurile şi alte drepturi salariale specifice activităţii se vor calcula prin raportare la salariul de bază, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia categoriilor de personal prevăzute la alin. (6^2).“ Prevederile art. 1 alin. (2) şi ale art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, la care fac trimitere dispoziţiile de lege criticate, au următorul conţinut:
    - Art. 1 alin. (2): „În anul 2016, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia lunară brută de încadrare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“;
    – Art. 3^2 alin. (6^2): „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (2), începând cu 1 octombrie 2016, personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică beneficiază de acelaşi cuantum al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secţiile/compartimentele cu paturi de îngrijire paleative care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor, iar personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii/compartimente pentru arşi beneficiază de acelaşi cuantum al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secţiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă“.

    14. Curtea constată că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituţională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate îşi produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate îl reprezintă plata sporului de 100% pentru condiţii deosebit de periculoase, conform art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, începând cu data de 1 octombrie 2016 .
    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum şi la dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării, art. 23 alin. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului referitor la dreptul la salariu egal pentru muncă egală, fără nicio discriminare, precum şi art. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, referitor la exercitarea drepturilor fără nicio discriminare.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate fac parte din legea anuală de salarizare aplicabilă în anul 2016 şi instituie atât reguli generale de salarizare a personalului prevăzut în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate“ din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cât şi reglementări speciale aplicabile unei anumite categorii din personalul sus-menţionat, în considerarea condiţiilor speciale de muncă a acestora. Regula instituită pentru întregul personal plătit din fonduri publice, prin art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, este aceea că, „În anul 2016, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia lunară brută de încadrare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“ Prin excepţie de la aceste prevederi, art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 prevede următoarele: „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (2), începând cu 1 octombrie 2016, personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică beneficiază de acelaşi cuantum al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secţiile/compartimentele cu paturi de îngrijire paleative care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor, iar personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii/compartimente pentru arşi beneficiază de acelaşi cuantum al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secţiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă“.
    17. Potrivit pct. 6 din anexa nr. 2 la Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 547/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 4 iunie 2010, normă aplicabilă în perioada de referinţă invocată de autorii excepţiei, personalul de specialitate medico-sanitar, de specialitate din compartimentele paraclinice şi auxiliar sanitar din secţiile sau compartimentele cu paturi în care sunt îngrijiţi bolnavi de SIDA şi din laboratoarele ce deservesc aceste paturi beneficiază de un spor pentru condiţii deosebit de periculoase în cuantum de 50%-100% din salariul de bază. Aşa cum a reţinut instanţa judecătorească în actul de sesizare a Curţii Constituţionale, această limită maximă - aplicabilă şi autorilor excepţiei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Compartimentului de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Constructivă şi Arşi din cadrul Spitalului Judeţean Mureş - este de 100%. Potrivit art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii/compartimente pentru arşi beneficiază de acelaşi cuantum al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secţiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă, deci de un spor pentru condiţii deosebit de periculoase în cuantum de 100% din salariul de bază, sens în care li s-a admis şi acţiunea în cadrul căreia au invocat excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Aşadar, prin dispoziţiile art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, legiuitorul a instituit acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în cuantum de 100% din salariul de bază [limita maximă a sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în cuantum de 50%-100% din salariul de bază] şi pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii/compartimente pentru arşi. Ulterior, tot ca o excepţie de la regula instituită prin art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.028 din 21 decembrie 2016, au fost introduse prevederile art. 3^2 alin. (6^3) în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prevederi criticate de autorii excepţiei şi care stabilesc următoarele: „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (2), începând cu luna decembrie 2016, sporurile şi alte drepturi salariale specifice activităţii se vor calcula prin raportare la salariul de bază, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia categoriilor de personal prevăzute la alin. (6^2).“. În cadrul acţiunii având ca obiect acordarea sporului de 100% pentru condiţii deosebit de periculoase, conform art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, începând cu data de 1 octombrie 2016, şi calculul acestui spor „prin raportare la salariul de bază brut în plată“, reclamanţii au invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, fiind nemulţumiţi de faptul că nu li se calculează sporul pentru condiţii deosebit de periculoase prin raportare la salariul de bază în plată, aşa cum se calculează pentru celelalte categorii de personal, ci prin raportare la „salariul de încadrare aferent lunii decembrie 2009“, aşa cum a stabilit Spitalul Clinic Judeţean Mureş.
    19. Cu privire la aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, sporurile, premiile şi alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula, în acest sens fiind considerentele deciziilor nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 şi nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011 şi nr. 99 din 8 februarie 2012. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor, în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).
    20. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 16 din Constituţie privind principiul egalităţii, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că acesta „presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice“ (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Totodată, Curtea a statuat că art. 16 din Constituţie „vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor“ (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). Curtea a mai reţinut că sintagma „fără privilegii şi fără discriminări“, din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie, priveşte două ipoteze normative distincte, iar incidenţa uneia sau a alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancţiuni de drept constituţional diferite (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). Astfel, nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia; discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb, privilegiul se defineşte ca un avantaj sau o favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituţionalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat.
    21. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, şi prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în Cauza Thlimmenos contra Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenţie, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a exista justificări obiective şi rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunţată în Cauza Inze împotriva Austriei), dar şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite.
    22. Aplicând aceste considerente la speţă, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate nu conţin privilegii sau discriminări care să conducă la încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, ci instituie reglementări speciale, adoptate în considerarea condiţiilor speciale de muncă, pentru o anumită categorie de personal din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale. Astfel, contrar susţinerilor autorilor excepţiei, chiar în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale (în speţă, cea a „Sănătăţii“), legiuitorul poate stabili, fără să contravină dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, reglementări speciale privind un anumit spor acordat pentru o anumită categorie de personal, în considerarea muncii efectiv depuse de aceasta, cum sunt dispoziţiile art. 3^2 alin. (6^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care au instituit doar pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii/compartimente pentru arşi acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar cu personalul din secţiile/compartimentele cu paturi pentru bolnavi cu SIDA care în luna decembrie 2015 a beneficiat de acest spor la limita maximă, şi anume în cuantum de 100% [limita maximă a sporului pentru condiţii deosebit de periculoase în cuantum de 50%-100% din salariul de bază]. De altfel, potrivit art. IV din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în secţii/compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, hematologie oncologică şi în secţii/compartimente pentru arşi, sporurile şi alte drepturi salariale specifice activităţii se vor calcula prin raportare la salariul de bază aflat în plată.“
    23. În final, Curtea reţine că susţinerile autorilor excepţiei vizează diferenţe de salarizare rezultate din modul de calcul concret al sporului pentru condiţii deosebit de periculoase, şi anume prin raportare la „salariul de bază lunar brut în plată“ (cum susţin autorii excepţiei) sau prin raportare la „salariul de încadrare aferent lunii decembrie 2009“ (cum susţine partea Spitalul Clinic Judeţean Mureş), aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii şi care nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, ci a instanţelor judecătoreşti.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Sanitas din Târgu Mureş, în numele şi pentru membrii săi de sindicat, în Dosarul nr. 2.146/102/2017 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 3^2 alin. (6^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 octombrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016