Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 596 din 15 iulie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (6^4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 596 din 15 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (6^4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1058 din 11 noiembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (6^4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Theodor Cătălin Nicolescu în Dosarul nr. 24.247/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.131D/2017, şi de Mihnea Remus Iuoraş în Dosarul nr. 14.554/211/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.808D/2017.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 23 iunie 2020, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, a dispus, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor. La aceeaşi dată, în temeiul prevederilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 15 iulie 2020, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Decizia civilă nr. 222R din 23 mai 2017 şi prin Decizia civilă nr. 208/R/2017 din 30 octombrie 2017, pronunţată în dosarele nr. 24.247/302/2016 şi nr. 14.554/211/2017/a1, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi, respectiv, Tribunalul Cluj - Secţia civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (6^4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Theodor Cătălin Nicolescu şi, respectiv, Mihnea Remus Iuoraş, în cauze având ca obiect obligarea statului român la plata de daune morale pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea drepturilor nepatrimoniale la onoare, demnitate şi reputaţie ale autorilor excepţiei, în condiţiile în care aceştia, în calitate de fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, respectiv de fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, au fost arestaţi şi trimişi în judecată pentru infracţiuni de abuz în serviciu. Curtea Constituţională a fost sesizată prin deciziile prin care Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi Tribunalul Cluj - Secţia civilă au admis recursurile introduse împotriva încheierilor prin care Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, respectiv Judecătoria Cluj-Napoca respinseseră ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată şi cel la libertate individuală şi la siguranţa persoanei sunt drepturi fundamentale, a căror restrângere trebuie să fie prevăzută prin lege, iar nu prin ordonanţă de urgenţă. Or, comunicarea datelor cu caracter personal către alte persoane decât cele care le deţin este în mod evident o restrângere a dreptului la viaţă privată, iar posibilitatea statului de a-şi exercita forţa coercitivă asupra individului fără o minimă garanţie procedurală constituie o limitare a libertăţii individuale şi a siguranţei personale. Textul de lege criticat afectează aceste drepturi. Autorii excepţiei susţin că, în consecinţă, este încălcat şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât art. 16 alin. (6^4) a fost introdus în titlul VII al Legii nr. 247/2005 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii, aprobată prin Legea nr. 263/2006.
    5. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    6. Tribunalul Cluj - Secţia civilă consideră că textul de lege criticat este constituţional de vreme ce prevede că obţinerea datelor şi informaţiilor necesare evaluării se face în condiţiile în care evaluatorii au obligaţia de a păstra secretul informaţiilor obţinute, pe de o parte, iar, pe de altă parte, transmiterea acestor informaţii de către instituţiile solicitate se poate face cu anonimizarea părţilor contractante.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.
    9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate nu sunt lipsite de claritate, ci îndeplinesc cerinţele instituite de Constituţie în acest sens, şi nici nu contravin prevederilor din Legea fundamentală la care autorii excepţiei îşi raportează critica.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 16 alin. (6^4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, potrivit cărora „La cererea evaluatorilor sau a reprezentanţilor societăţii de evaluare, băncile, notarii publici, agenţiile imobiliare, birourile de carte funciară, precum şi orice alţi deţinători de informaţii privind tranzacţiile cu proprietăţi imobiliare sunt obligaţi să le comunice de îndată, în scris, datele şi informaţiile necesare efectuării evaluării, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. Evaluatorii au obligaţia de a asigura secretul datelor şi informaţiilor astfel primite“.
    13. Prevederile legale criticate au fost abrogate prin art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, dar vor fi examinate de Curtea Constituţională, întrucât au fost invocate de autorii excepţiei ca temei legal în susţinerea acţiunii în răspundere civilă delictuală introdusă împotriva statului român. Or, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.
    14. În opinia autorilor excepţiei, textul de lege criticat contravine prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 23 alin. (1) referitor la inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei, art. 26 care consacră dreptul la viaţă familială, intimă şi privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 alin. (6) referitor la condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat face parte din capitolul V al titlului VII din Legea nr. 247/2005, referitor la procedurile administrative necesar a fi urmate în vederea obţinerii de către persoanele îndreptăţite a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele preluate în mod abuziv de statul român în perioada regimului comunist. În cadrul acestora, în cazul în care Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor constata legalitatea şi temeinicia respingerii cererii de restituire în natură, desemna un expert evaluator sau o societate de evaluatori în vederea întocmirii unui raport de evaluare a bunului cu privire la care a fost formulată notificare în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
    16. Prevederile ce constituie obiectul excepţiei consacră, pe de o parte, posibilitatea evaluatorilor sau a reprezentanţilor societăţilor de evaluare de a obţine informaţiile necesare efectuării evaluării, prin adresarea de solicitări în acest scop băncilor, notarilor publici, agenţiilor imobiliare, birourilor de carte funciară, precum şi oricăror altor deţinători de informaţii privind tranzacţiile cu proprietăţi imobiliare şi, pe de altă parte, instituie obligaţia acestora din urmă de a comunica evaluatorilor informaţiile cerute, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, textul precizând, totodată, că evaluatorii au obligaţia de a asigura secretul datelor şi informaţiilor astfel primite.
    17. Curtea observă că obiectul celor două cauze în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate îl constituie angajarea răspunderii civile delictuale a statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, pentru faptul că autorii excepţiei au fost deţinuţi în arest preventiv în cursul procesului prin care au fost judecaţi pentru infracţiuni de abuz în serviciu săvârşite în calitate de vice-preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, respectiv de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, al căror element material a constat în aprobarea acordării de despăgubiri stabilite prin expertiză imobiliară realizată în mod incorect de un anumit expert evaluator, pe baza unor oferte de vânzare, iar nu a unor tranzacţii reale, ceea ce a condus la supraestimarea valorii imobilului notificat şi acordarea de despăgubiri corespunzătoare acestei valori. În procese distincte, autorii excepţiei au solicitat obligarea statului român la repararea prejudiciului moral rezultat din încălcarea drepturilor nepatrimoniale constând în onoare, demnitate şi reputaţie, ca urmare a faptul că au fost formulate suspiciuni de natură penală cu privire la aceştia, întemeiate pe faptele ilicite imputate.
    18. Curtea constată însă că textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu vizează conduita persoanelor care deţin funcţiile de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, respectiv membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Prevederile de lege criticate consacră obligaţia anumitor entităţi care deţin informaţii legate de tranzacţiile cu proprietăţi imobiliare de a le comunica, la cerere, experţilor evaluatori, precum şi obligaţia acestora din urmă de a asigura secretul datelor şi informaţiilor primite. Este vorba despre bănci, notari publici, agenţii imobiliare, birouri de carte funciară şi orice alţi deţinători de asemenea informaţii, care, la cererea evaluatorilor sau a reprezentanţilor societăţilor de evaluare, sunt obligate să comunice acestora de îndată, în scris, datele şi informaţiile necesare efectuării evaluării. Aplicabilitatea prevederilor legale menţionate se circumscrie etapei întocmirii raportului de evaluare a imobilelor, acestea fiind incidente în activitatea experţilor evaluatori, iar nu a autorităţilor în cadrul cărora îşi desfăşurau activitatea autorii excepţiei.
    19. Aşadar, în cadrul acţiunii în stabilirea răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat ca urmare a atingerii aduse demnităţii şi onoarei prin luarea măsurii arestului preventiv, textul de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu prezintă relevanţă, autorii săi neavând interes procesual în contestarea constituţionalităţii acestuia, în condiţiile în care ipoteza normativă pe care o cuprinde nu are legătură cu activitatea lor, în calitatea avută la data săvârşirii infracţiunilor pentru care au fost judecaţi, ci a entităţilor cărora experţii evaluatori le pot solicita informaţii.
    20. În consecinţă, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, prevederile de lege ce formează obiectul acesteia neavând legătură cu cauza, contrar art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (6^4) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, excepţie ridicată de Theodor Cătălin Nicolescu în Dosarul nr. 24.247/302/2016 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi de Mihnea Remus Iuoraş în Dosarul nr. 14.554/211/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică instanţelor de recurs şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 iulie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016