Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 569 din 9 iulie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 569 din 9 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1125 din 23 noiembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Aurelia Bălan, Elena Bucur şi Margareta Irimia în Dosarul nr. 4.573/118/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 263D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 764D/2018, nr. 1.446D/2018, nr. 1.789D/2018, nr. 2.084D/2018, nr. 567D/2019 şi nr. 853D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată de Sorin - Barbu Economu şi Valentin loan Predescu în Dosarul nr. 47.375/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, de Fivia Nuţă în Dosarul nr. 5.175/118/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Costache Savu şi Cristina Onea în Dosarul nr. 3.026/118/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Irina Altenliu, Marina Bohăniţă, Natalia Hentea, Mihail Carp şi Vasile Carp în Dosarul nr. 4.573/118/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Irina Alexandra Teodor în Dosarul nr. 7.167/118/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi, respectiv, de Iuliana Muller în Dosarul nr. 4.508/118/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal, în Dosarul nr. 764D/2018, răspunde, pentru ambii autori ai excepţiei, domnul avocat Mihai Lahman, în calitate de apărător ales, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 764D/2018, nr. 1.446D/2018, nr. 1.789D/2018, nr. 2.084D/2018, nr. 567D/2019 şi nr. 853D/2019 la Dosarul nr. 263D/2018.
    6. Reprezentantul autorilor excepţiei ce formează obiectul Dosarului nr. 764D/2018 şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 764D/2018, nr. 1.446D/2018, nr. 1.789D/2018, nr. 2.084D/2018, nr. 567D/2019 şi nr. 853D/2019 la Dosarul nr. 263D/2018, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorilor excepţiei ce formează obiectul Dosarului nr. 764D/2018, care solicită admiterea acesteia, întrucât prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. În acest sens, arată, în esenţă, că termenul de 6 luni prevăzut de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 este prea scurt în comparaţie cu intervalul de timp în care autorităţile nu au acţionat în vederea soluţionării notificării şi care, în speţă, a fost mai lung de 19 ani. Precizează că problema neconstituţionalităţii textului de lege supus controlului nu a fost soluţionată prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, la acel moment fiind prematură invocarea unei astfel de excepţii, nefiind încă împlinite termenele prevăzute de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013.
    8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei existente în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    9. Prin încheierile din 14 decembrie 2017, 7 mai 2018, 18 decembrie 2017, 10 octombrie 2018, 22 octombrie 2018, 22 februarie 2019 şi prin Sentinţa civilă nr. 598 din 5 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 4.573/118/2017, nr. 47.375/3/2017, nr. 5.175/118/2017, nr. 3.026/118/2017, nr. 4.584/118/2017, nr. 7.167/118/2017 şi nr. 4.508/118/2017, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost ridicată de Aurelia Bălan, Elena Bucur şi Margareta Irimia, de Sorin - Barbu Economu şi Valentin loan Predescu, de Fivia Nuţă, de Costache Savu şi Cristina Onea, de Irina Altenliu, Marina Bohăniţă, Natalia Hentea, Mihail Carp şi Vasile Carp, de Irina Alexandra Teodor şi, respectiv, de Iuliana Muller în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de obligare a conducătorilor entităţilor învestite la soluţionarea unor notificări introduse în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care termenul de 6 luni impus de acestea ar fi considerat termen de decădere, întrucât se limitează dreptul de acces liber la justiţie, se încalcă dreptul de proprietate privată şi se realizează o îngrădire disproporţionată şi nejustificată a unor drepturi ocrotite prin Constituţie. Instituirea unui termen de decădere de numai 6 luni pentru exercitarea de către persoanele fizice a acţiunii în instanţă nu se poate justifica prin necesitatea urgentării procedurilor de restituire, câtă vreme pentru entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor termenele prevăzute de lege au fost considerate de recomandare, fiind prelungite succesiv, timp de mai mult de 10 ani. Se susţine că se încalcă principiul proporţionalităţii, având în vedere că măsura prevăzută de textul de lege criticat nu este adecvată şi nu păstrează justul echilibru între interesul individual şi cel colectiv. Se arată că dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate sunt şi neclare, pentru persoanele îndreptăţite la despăgubiri fiind dificil de urmărit şi de determinat care este momentul la care a început să curgă termenul de 6 luni, neexistând o informare corectă şi promptă cu privire la numărul de dosare înregistrate în temeiul Legii nr. 10/2001 la entităţile învestite şi nesoluţionate la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, deşi există obligaţia legală a autorităţilor de a publica într-un termen determinat această evidenţă. Totodată, prin posibilităţile de interpretare pe care le poate naşte, textul de lege criticat aduce atingere principiului egalităţii în drepturi a persoanelor care apelează la instanţă pentru acordarea măsurilor compensatorii cuvenite.
    11. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât regula constituţională a accesului liber la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiţie nu poate fi supus niciunei condiţionări.
    12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că legiuitorul are libertatea de a restrânge intervalul de timp în care poate fi asigurat accesul la justiţie, acest drept nefiind încălcat în modalitatea aleasă, neaducându-se, totodată, atingere nici principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii.
    13. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale în măsura în care valoarea despăgubirii acordate pentru privarea de proprietate operată de stat este în mod rezonabil proporţională cu valoarea bunului.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, susţinerile orale, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conţinut: „(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.“
    19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) care consacră caracterul de stat de drept al statului român, art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 11 alin. (1) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 care consacră principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 21 care garantează dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Totodată, prin raportare la prevederile art. 20 din Constituţie, se invocă şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate prin prisma unor critici similare celor formulate în prezentele cauze conexate, Curtea respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, de exemplu, prin deciziile nr. 338 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din data de 19 august 2019, sau nr. 165 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 21 mai 2019, Curtea a reţinut că prevederile de lege criticate se referă la dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti împotriva neîndeplinirii de către entităţile învestite de lege a obligaţiei de a emite deciziile în termenele prevăzute de art. 33 şi art. 34. Prin numeroase decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, sau Decizia nr. 757 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 5 martie 2019 (paragrafele 18-21), Curtea Constituţională a constatat că acest drept poate fi exercitat într-un interval de 6 luni, care începe să curgă de la expirarea termenelor prevăzute la art. 33 şi art. 34, termene pe care Legea nr. 165/2013 le acordă entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor, respectiv cu soluţionarea dosarelor privind propunerile de acordare de despăgubiri şi emiterea unor decizii reprezentând titluri de despăgubire. Curtea a observat că, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, persoanele interesate se puteau adresa justiţiei pentru atacarea refuzului nejustificat doar în temeiul Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile unite nr. XX din 19 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, pronunţată într-un recurs în interesul legii prin care recunoscuse, în lipsa unei reglementări legale exprese, această posibilitate. Or, în prezent, prin art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 a fost normativizată această posibilitate consacrată anterior doar pe cale jurisprudenţială, stabilindu-se un cadru procesual în care acest drept să fie exercitat, în contextul economico-financiar al statului român descris în expunerea de motive a Legii nr. 165/2013 şi având în vedere şi cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu împotriva României.
    21. De asemenea, prin Decizia nr. 113 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016, paragraful 23, Curtea a statuat că accesul liber la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime i-au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiţie nu poate fi supus niciunei condiţionări. În situaţia reglementată de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, condiţionarea o reprezintă, pe de o parte, necesitatea împlinirii termenelor prevăzute la art. 33 şi art. 34 din lege, termene în legătură cu care instanţa de contencios constituţional a apreciat că se conformează exigenţelor constituţionale şi convenţionale, şi, pe de altă parte, cerinţa încadrării în intervalul de 6 luni de la momentul menţionat.
    22. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la culpa entităţilor învestite de lege, în ipoteza în care acestea nu fac publice informaţiile cu privire la numărul de notificări rămase nesoluţionate, astfel încât persoanele care se consideră îndreptăţite nu au posibilitatea să cunoască termenul instituit de lege pentru soluţionarea notificărilor la nivelul fiecărei entităţi, respectiv de 12 luni [art. 33 alin. (1) lit. a)], 24 de luni [art. 33 alin. (1) lit. b)] sau, respectiv, 36 de luni [art. 33 alin. (1) lit. c)], în funcţie de care se calculează termenul de 6 luni, în care poate fi exercitat dreptul la acţiune, Curtea reţine că acestea nu reprezintă veritabile motive de neconstituţionalitate a normei legale. Astfel, aprecierea, de la caz la caz, privind îndeplinirea obligaţiei de afişare la sediul fiecărei entităţi a datelor privind numărul cererilor rămase nesoluţionate, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, şi de publicare a acestora pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor reprezintă o chestiune de fapt, care ţine de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti, care vor aprecia pe baza probatoriului administrat (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 165 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 21 mai 2019, paragraful 26, sau Decizia nr. 799 din 3 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 februarie 2020, paragraful 22). În sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale (cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 18 martie 2003), este atributul instanţelor de judecată să interpreteze şi să determine dispoziţiile legale aplicabile în raport cu starea de fapt stabilită. În acord cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului şi nici nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aurelia Bălan, Elena Bucur şi Margareta Irimia, de Fivia Nuţă, de Costache Savu şi Cristina Onea, de Irina Altenliu, Marina Bohăniţă, Natalia Hentea, Mihail Carp şi Vasile Carp, de Irina Alexandra Teodor şi de Iuliana Muller în dosarele nr. 4.573/118/2017, nr. 5.175/118/2017, nr. 3.026/118/2017, nr. 4.573/118/2017, nr. 7.167/118/2017 şi, respectiv, nr. 4.508/118/2017 ale Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi de Sorin - Barbu Economu şi Valentin loan Predescu în Dosarul nr. 47.375/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, şi constată că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 iulie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016