Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 549 din 7 iulie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 teza finală a părţii introductive din Codul de procedură civilă din 1865     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 549 din 7 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 teza finală a părţii introductive din Codul de procedură civilă din 1865

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 938 din 13 octombrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Mihai Vodă în Dosarul nr. 33.823/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 98D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că există precedent constituţional în această materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 33.823/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Mihai Vodă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire formulate în baza art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă din 1865 împotriva unei decizii pronunţate în recurs.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că cererea de revizuire s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă din 1865, deoarece interesele statului antrenate în speţă nu au fost apărate deloc. Se susţine că statul este cocreditor al debitoarei, din perspectiva taxelor şi impozitelor aferente drepturilor salariale pe care societatea debitoare trebuie să le achite autorului excepţiei de neconstituţionalitate în baza titlului executoriu.
    6. Referitor la condiţia evocării fondului cuprinsă în dispoziţiile legale criticate, arată că aceasta nu trebuie cerută în nicio fază a controlului judiciar al actelor de executare. Se arată că, potrivit art. 509 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă, condiţia evocării fondului nu mai este cerută pentru admisibilitatea cererii de revizuire formulate împotriva unei hotărâri pronunţate în recurs pe motivul că statul nu a fost apărat deloc. Or, în acest fel se creează o discriminare între justiţiabilii care formulează o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865 şi cei care formulează o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 din noul Cod de procedură civilă, dispoziţiile legale criticate încălcând şi dreptul la un proces echitabil.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prin dispoziţiile legale criticate legiuitorul a impus o condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a putea promova calea de atac extraordinară a revizuirii. Astfel, revizuirea unei hotărâri date de o instanţă de recurs se poate cere atunci când aceasta evocă fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în faza de judecată anterioară, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea raportului juridic dedus judecăţii o altă dezlegare decât cea dată până la acel moment. Hotărârile instanţelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanţele admit recursul şi, rejudecând cauza dedusă judecăţii, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, nefăcând astfel obiectul cererii de revizuire deciziile prin care recursul a fost respins. Din această perspectivă, dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi nu constituie o discriminare prin raportare la dispoziţiile art. 509 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă, având în vedere că, prin ipoteză, discriminarea se apreciază în condiţii similare, ipoteză ce nu se regăseşte în speţă.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Arată că, în jurisprudenţa sa referitoare la principiul egalităţii, Curtea a reţinut că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectarea principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. În acest sens menţionează Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 sau Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 322 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865. Din motivarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate reiese că acesta critică doar teza finală a părţii introductive a art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865 în ceea ce priveşte sintagma „atunci când evocă fondul“. Aşadar, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor art. 322 teza finală a părţii introductive din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: […]“
    13. Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât continuă să îşi producă efecte în cauză.
    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că în susţinerea acesteia sunt invocate şi dispoziţiile art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acestea sunt interpretate potrivit art. 20 alin. (2) din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat condiţia evocării fondului cuprinsă în dispoziţiile art. 322 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865 şi a reţinut că revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată în scopul îndreptării erorilor de fapt şi numai din acest motiv, ce ţine de specificul căii de atac, textul de lege criticat se referă la hotărâri pronunţate în recurs prin care se evocă fondul. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătoreşti definitive, precum şi a raporturilor juridice la care se referă impune ca legea să stabilească riguros şi limitativ cazurile şi motivele pentru care se poate exercita calea de atac a revizuirii. Prevederile legale criticate sunt norme de procedură, iar, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, procedura de judecată şi exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituţionale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte. Pentru acest motiv, ce ţine de specificul căii de atac, textul de lege criticat se referă la hotărâri pronunţate în recurs prin care se evocă fondul, adică acele hotărâri prin care fondul cauzei a fost soluţionat chiar de instanţa de recurs (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.430 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 10 decembrie 2010, Decizia nr. 258 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, Decizia nr. 876 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 28 iulie 2010, Decizia nr. 3 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 21 martie 2011, sau Decizia nr. 1.163 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011).
    16. Considerentele şi soluţia reţinute în deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    17. În ceea ce priveşte temeiul formulării cererii de revizuire, art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea observă că aceste dispoziţii legale apără, prin posibilitatea declanşării revizuirii, două categorii de interese, circumscrise unor categorii de subiecte de drept limitativ prevăzute de lege. Astfel, acest text de lege se referă la persoanele dispărute, incapabile sau puse sub curatelă faţă de care legiuitorul a manifestat o grijă specială, având în vedere situaţia defavorizată în care se găsesc aceste persoane, luând măsuri de protecţie sporită a intereselor lor. Cea de a doua categorie priveşte statul şi alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică. Faţă de acestea, justificarea posibilităţii de a promova calea de atac a revizuirii, atunci când nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie, rezultă din necesitatea ocrotirii cu precădere a interesului public pe care îl realizează subiectele de drept enumerate.
    18. Însă autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute de textul legal menţionat, ci doar susţine că statul nu a fost apărat deloc în cauza având ca obiect soluţionarea recursului prin decizia supusă revizuirii în prezenta cauză. Or, din acest punct de vedere, cererea astfel formulată vizează apărarea intereselor unei alte persoane care, de altfel, are posibilităţile tehnice şi materiale de a se apăra, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, există alte mijloace legale puse la îndemână de legiuitor pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate şi recuperarea eventualului prejudiciu suferit (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 52 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 13 aprilie 2012).
    19. În fine, Curtea nu poate reţine nici pretinsa discriminare sau încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc dreptul părţilor de a se adresa justiţiei pentru valorificarea drepturilor pretinse şi a intereselor lor legitime şi nici dreptul constituţional al egalităţii în drepturi, punând la dispoziţia părţilor mecanismele instituite de legea de procedură în vigoare la data pornirii procesului, acestea bucurându-se de toate garanţiile care condiţionează, într-o societate democratică, procesul echitabil.
    20. Curtea a subliniat în jurisprudenţa sa că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 569 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 16 decembrie 2014, paragraful 20).
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Vodă în Dosarul nr. 33.823/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 322 teza finală a părţii introductive din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 iulie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016