Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 545 din 2 iulie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 545 din 2 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1102 din 18 noiembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Ilie Handorean în Dosarul nr. 2.021/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.978D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului de Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 şi Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 849/MAS din 12 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.021/62/2018, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Ilie Handorean cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că pensia, aşa cum a fost stabilită prin decizia de pensionare emisă în anul 2011, i-a fost diminuată în anul 2018, printr-o recalculare retroactivă, fiindu-i aplicate dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Prin urmare, consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât, în mod retroactiv, nu mai recunosc dreptul anterior câştigat, anume venitul lunar individual în raport cu care i-a fost stabilit dreptul la pensie iniţial.
    6. De asemenea, arată că motivele invocate de Guvern în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 cu privire la Programul de guvernare în perioada 2017-2020 nu pot reprezenta temeiuri ale emiterii acestui act normativ, întrucât aceste angajamente politice nu pot reprezenta un izvor de drept.
    7. Totodată, susţine că dispoziţiile de lege criticate au adâncit diferenţele de tratament juridic dintre militari.
    8. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite de diversele categorii de cetăţeni, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, această prerogativă a legiuitorului neputând fi considerată o încălcare a principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Totodată, consideră că nu se poate reţine încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie prin raportare la dreptul fundamental la pensie, relevant fiind faptul că modificarea prevederilor legale în sensul eliminării normelor criticate intră exclusiv în competenţa Parlamentului României, care, printre altele, analizează ordonanţele de urgenţă ale Guvernului şi decide aprobarea sau respingerea acestora fie total, fie parţial. De asemenea, arată că normele de lege criticate sunt aplicabile tuturor persoanelor aflate în ipoteza reglementată de acestea, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. În sfârşit, apreciază că, în realitate, autorul excepţiei urmăreşte modificarea dispoziţiilor de lege criticate, ceea ce, potrivit art. 61 din Constituţie, intră în competenţa Parlamentului, iar nu a instanţei de contencios constituţional.
    9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Examinând motivarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, acestea au în vedere doar dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 prin care se modifică dispoziţiile art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Textele de lege criticate au următoarea redactare:
    "2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 59
    Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată."

3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 60
    La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."
"

    13. Autorul excepţiei susţine că aceste texte de lege sunt contrare art. 15 din Constituţie privind universalitatea şi neretroactivitatea legii civile. Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei are în vedere şi prevederile constituţionale ale art. 16 şi ale art. 115 alin. (4) referitoare la egalitatea în drepturi şi delegarea legislativă.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate modifică prevederile anterioare ale art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care se refereau la indexarea şi actualizarea pensiei militare de stat. Astfel, art. 59 alin. (1), în forma anterioară modificării prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, a prevăzut că pensia militară de stat „se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat“, în timp ce art. 60 alin. (1) prevedea actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special.
    15. În urma modificării art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 2 şi 3 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, s-a prevăzut că pensiile militare vor fi supuse numai unui proces de actualizare, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, iar la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
    16. Analizând critica referitoare la pretinsul caracter retroactiv al dispoziţiilor de lege criticate, Curtea constată că, în realitate, diminuarea cuantumului pensiei autorului excepţiei nu este rezultatul aplicării art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, ci al procesului de recalculare dispus în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.“ Curtea constată, în acelaşi timp, că autorului excepţiei i s-au aplicat dispoziţiile art. 111 din aceeaşi lege, potrivit cărora „În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“, astfel că acesta nu a suferit o diminuare efectivă a cuantumului pensiei. Textele de lege criticate nu au fost aplicate decât de la data intrării acestora în vigoare, acestea neconţinând, de altfel, nicio prevedere referitoare la aplicarea lor retroactivă, de natură să aducă atingere prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    17. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeaşi funcţie, dar au ieşit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, Curtea apreciază că sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 şi 26, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării acestui drept, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.
    18. În sfârşit, analizând susţinerile potrivit cărora adoptarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4), Curtea constată că, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, a reţinut, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituţie. În acest sens, Curtea a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.“
    19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ilie Handorean în Dosarul nr. 2.021/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale şi constată că dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 2 iulie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016