Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 540 din 2 iulie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale art. 519 şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 540 din 2 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale art. 519 şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 936 din 13 octombrie 2020

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Profi Rom Food - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 1.371/91/2016*/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.262D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.429D/2018, nr. 1.482D/2018, nr. 1.483D/2018, nr. 1.495D/2018, nr. 1.555D/2018, nr. 1.601D/2018, nr. 1.625D/2018, nr. 1.626D/2018, nr. 1.638D/2018, nr. 1.656D/2018, nr. 1.693D/2018, nr. 2.329D/2018 şi nr. 2.330D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi ale art. 521 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă [Dosarul nr. 1.429D/2018], ale art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă [dosarele nr. 1.482D/2018, nr. 1.483D/2018, nr. 1.555D/2018 şi nr. 1.638D/2018], ale art. 521 alin. (3) şi (4) raportat la art. 518 şi art. 27 din Codul de procedură civilă şi la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept [Dosarul nr. 1.495D/2018], ale art. 27 din Codul de procedură civilă raportate la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept [Dosarul nr. 1.601D/2018], art. 27 din Codul de procedură civilă [dosarele nr. 1.625D/2018 şi nr. 1.626D/2018], art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept [dosarele nr. 1.656D/2018 şi nr. 1.693D/2018], ale art. 519 şi ale art. 521 alin. (3) şi (4) prin raportare la art. 27 din Codul de procedură civilă [dosarele nr. 2.329D/2018 şi nr. 2.330D/2018].
    4. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost invocate de Banca Comercială Română - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 18.567/197/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi nr. 2.928/187/C/2016-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Dan Silviu Feraru în Dosarul nr. 9.318/296/C/2015-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Titina Chelaru şi Vasile Chelaru în Dosarul nr. 976/311/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Societatea Top Proiect - S.R.L. din Mediaş în Dosarul nr. 1.250/257/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Vasile Adrian Pătru în Dosarul nr. 35.627/299/2016* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de Georgeta Oprea în Dosarul nr. 14.066/215/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Pensiunea pentru bătrâni „Sfântul Constantin şi Elena“ din Craiova în Dosarul nr. 14.703/225/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Unitatea administrativ-teritorială comuna Giarmata, prin primar, în Dosarul nr. 26.046/325/2015 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă, de Societatea Nicolau Comex - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 9.540/2/2017/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, de Vasile Zsolt Grigoruţ şi Ana Maria Grigoruţ în Dosarul nr. 2.683/107/2016/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă, de Clava Iordache şi Marcel Iordache în Dosarul nr. 3.880/327/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi de Margareta Anghel şi Gheorghe Anghel în Dosarul nr. 30.537/212/2013 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă.
    5. La apelul nominal răspunde în Dosarul nr. 1.625D/2018 partea Victor Marcu, personal, iar în Dosarul nr. 2.330D/2018 răspunde partea Radu Hurmuzachi, personal şi reprezentat prin doamna avocat Gheorghina Reghine, din Baroul Constanţa, cu împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Magistratul-asistent referă asupra faptului că părţile Ioan Chebeleu şi Claudiu Marius Şerb, în Dosarul nr. 1.483D/2018, şi partea Radu Hurmuzachi, în Dosarul nr. 2.330D/2018, au depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Având în vedere excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele anterior menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.429D/2018, nr. 1.482D/2018, nr. 1.483D/2018, nr. 1.495D/2018, nr. 1.555D/2018, nr. 1.601D/2018, nr. 1.625D/2018, nr. 1.626D/2018, nr. 1.638D/2018, nr. 1.656D/2018, nr. 1.693D/2018, nr. 2.329D/2018 şi nr. 2.330D/2018 la Dosarul nr. 1.262D/2018. Părţile prezente nu se opun conexării. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.429D/2018, nr. 1.482D/2018, nr. 1.483D/2018, nr. 1.495D/2018, nr. 1.555D/2018, nr. 1.601D/2018, nr. 1.625D/2018, nr. 1.626D/2018, nr. 1.638D/2018, nr. 1.656D/2018, nr. 1.693D/2018, nr. 2.329D/2018 şi nr. 2.330D/2018 la Dosarul nr. 1.262D/2018, care a fost primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul pe fondul cauzei.
    9. În Dosarul nr. 1.625D/2018, partea Victor Marcu prezintă aspecte referitoare la fondul cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.
    10. În Dosarul nr. 2.330D/2018 reprezentantul părţii prezente solicită respingerea excepţiei raportat la faptul că instanţa constituţională s-a pronunţat asupra acesteia, spre exemplu prin Decizia nr. 213 din 9 aprilie 2019.
    11. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la art. 27 din Codul de procedură civilă, iar în privinţa celorlalte dispoziţii legale solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    12. Prin Încheierea din 21 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.371/91/2016*/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă.
    13. Prin Decizia civilă nr. 437/R din 1 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 18.567/197/2015, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi ale art. 521 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă.
    14. Prin încheierile din 20 septembrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 9.318/296/C/2015-R şi, respectiv, nr. 2.928/187/C/2016-R, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    15. Prin Încheierea din 12 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 976/311/2015, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) şi (4), raportat la art. 518 şi art. 27 din Codul de procedură civilă şi Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    16. Prin Încheierea din 4 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.250/257/2015, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    17. Prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 35.627/299/2016*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă raportate la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    18. Prin încheierile din 9 octombrie 2018, pronunţate în Dosarul nr. 14.066/215/2015 şi, respectiv, în Dosarul nr. 14.703/225/2016, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă.
    19. Prin Încheierea din 17 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 26.046/325/2015, Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    20. Prin încheierile din 4 şi 10 octombrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 9.540/2/2017/a1 şi, respectiv, în Dosarul nr. 2.683/107/2016/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, respectiv Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    21. Prin încheierile din 3 decembrie 2018, pronunţate în Dosarul nr. 3.880/327/2014, respectiv în Dosarul nr. 30.537/212/2013, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 519 şi ale art. 521 alin. (3) şi (4) prin raportare la art. 27 din Codul de procedură civilă.
    22. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Societatea Profi Rom Food - S.R.L. din Timişoara, Banca Comercială Română - S.A. din Bucureşti, Dan Silviu Feraru, Titina Chelaru şi Vasile Chelaru, Societatea Top Proiect - S.R.L. din Mediaş, Vasile Adrian Pătru, Georgeta Oprea, Pensiunea pentru bătrâni „Sfântul Constantin şi Elena“ din Craiova, Unitatea administrativ-teritorială comuna Giarmata, prin primar, Societatea Nicolau Comex - S.R.L. din Bucureşti, Vasile Zsolt Grigoruţ şi Ana Maria Grigoruţ, Clava Iordache şi Marcel Iordache şi de Margareta Anghel şi Gheorghe Anghel în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor formulate împotriva unor decizii pronunţate în apel.
    23. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate şi aplicate potrivit Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt în contradicţie cu atribuţiile Curţii Constituţionale şi cu prevederile art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, în măsura în care eludează efectele general obligatorii pe care le dobândesc deciziile instanţei constituţionale pentru viitor, după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin aplicarea în continuare a normelor de procedură referitoare la căile de atac aflate în vigoare la momentul începerii procesului, chiar dacă acestea au fost declarate neconstituţionale pe parcursul judecării procesului. Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, fără a produce efecte retroactive, trebuie aplicată, de la data publicării acesteia, în toate litigiile în care hotărârea judecătorească ce tranşează litigiul nu a devenit definitivă. Supravieţuirea unei norme procesuale neconstituţionale privind căile de atac, pentru toate procesele începute înainte de publicarea deciziei prin care s-a constatat neconstituţionalitatea acesteia, chiar dacă este vorba de hotărâri pronunţate după publicarea deciziei, ar relativiza principiul supremaţiei Constituţiei, permiţând ca o normă declarată neconstituţională (care nu mai poate face obiectul unei noi excepţii de neconstituţionalitate) să producă efecte după constatarea neconstituţionalităţii sale, golind de conţinut garanţiile constituţionale ale dreptului la un proces echitabil.
    24. Astfel, prin interpretarea dată art. 27 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă şi de Constituţie, încercând să adauge la o decizie a Curţii Constituţionale, limitând astfel accesul liber la justiţie. Controlul instanţei supreme trebuie să se limiteze la textele de lege pe care trebuie să le interpreteze atunci când există o practică neunitară şi să nu se extindă şi asupra unei decizii a Curţii Constituţionale.
    25. Se arată că dispoziţiile legale criticate, astfel cum au fost interpretate, creează o discriminare, sub aspectul dreptului la calea de atac a recursului, a justiţiabililor ale căror procese sunt pendinte, dar au început înainte de publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curţii Constituţionale şi cărora li se vor respinge recursurile ca fiind inadmisibile. Interpretarea dată art. 27 din Codul de procedură civilă generează aplicarea discriminatorie a deciziei în funcţie de data demarării litigiului. Aşadar, invocarea şi interpretarea art. 27 din Codul de procedură civilă în sensul creării de diferenţieri pentru situaţii care sunt fundamental asemănătoare şi al negării accesului la justiţie atrage neconstituţionalitatea acestui text, în interpretarea dată de instanţa supremă.
    26. Referitor la art. 521 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă, se susţine că acesta capătă valenţe neconstituţionale, din perspectiva interpretării date textelor de lege criticate prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de instanţa supremă. Chiar dacă dispoziţiile art. 521 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă nu disting cu privire la natura chestiunilor de drept care pot fi soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în măsura în care instanţa supremă intervine şi, pe de o parte, ataşează alte consecinţe juridice deciziilor Curţii Constituţionale, iar, pe de altă parte, oferă unui text de lege o interpretare contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale, interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contravine Constituţiei. Astfel, se arată că dispoziţiile art. 521 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură civilă nu permit Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să stabilească efectele deciziilor instanţei de contencios constituţional şi nici să ofere o interpretare de drept care să fie contrară dispoziţiilor exprese ale Legii fundamentale. Instanţa supremă poate analiza numai prevederi legale, fiind exclus controlul, prin instituţia hotărârii prealabile, al unei decizii pronunţate de Curtea Constituţională, autoritate publică distinctă de puterea judecătorească, reglementată printr-un titlu distinct din Constituţie. Depăşirea atribuţiilor instanţei supreme rezultă şi din faptul că a trecut la analiza principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, pronunţându-se tocmai asupra unei decizii a instanţei constituţionale, singura autoritate care este garantul supremaţiei Constituţiei. Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încălcat principiul securităţii raporturilor juridice, prin negarea, pentru justiţiabili, a posibilităţii de a invoca nelegalitatea deciziei instanţei de apel pe calea recursului, deşi criteriul valoric care a stat la baza hotărârii legiuitorului de a exclude accesul la această cale de atac a fost constatat ca fiind neconstituţional. Prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înlăturat paragraful 32 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, iar în acest mod instanţa supremă şi-a arogat atribuţia de a verifica conformitatea deciziei Curţii Constituţionale cu prevederile Constituţiei. Aşadar, utilizarea instituţiei pronunţării unei hotărâri prealabile în scopul înlăturării efectelor unei decizii a Curţii Constituţionale prin care s-a constatat încălcarea principiilor de drept atrage neconstituţionalitatea „dezlegării date chestiunii de drept“ prevăzute de art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    27. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţiile I civilă şi a II-a civilă, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    28. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă [în Dosarul nr. 1.495D/2018], Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este întemeiată.
    29. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    30. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    31. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    32. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    33. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 27 - Legea aplicabilă hotărârilor, ale art. 519 - Obiectul sesizării, ale art. 521 alin. (1), (3) şi (4) - Conţinutul şi efectele hotărârii, prin raportare la art. 518 - Încetarea efectelor deciziei din Codul de procedură civilă, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    34. În ceea ce priveşte stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa constituţională trebuie să ţină seama, în controlul de constituţionalitate, de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. De asemenea, determinarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate este o operaţiune care, pe lângă existenţa unor condiţionări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita şi o apreciere obiectivă a Curţii Constituţionale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepţiei. O atare concepţie se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituţionalitate exercitat pe cale de excepţie [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 176 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iunie 2019, paragrafele 56 şi 57, sau Decizia nr. 802 din 3 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 28 februarie 2020, paragrafele 24 şi 25].
    35. Prin urmare, în prezentele cauze, având în vedere conţinutul normativ al normei de trimitere cuprinse în art. 521 alin. (4) din Codul de procedură civilă şi cel al normei legale la care se face trimitere, respectiv art. 518 din acelaşi cod, analizând motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispoziţiilor legale ce au făcut obiectul Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de instanţa supremă, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 519 şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În legătură cu dispoziţiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că acestea au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, cu menţinerea soluţiei legislative. Prevederile legale criticate au, în prezent, următoarea redactare:
    - Art. 27 din Codul de procedură civilă: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“;
    – Art. 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“;
    – Art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanţa care a solicitat dezlegarea, de la data pronunţării deciziei.“

    36. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5) referitor la principiul legalităţii, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (2) din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 126 alin. (3) privind competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, ale art. 142 alin. (1) privind rolul Curţii Constituţionale, ale art. 146 lit. d) privind atribuţia Curţii Constituţionale de a hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, ale art. 147 alin. (1) şi (4) referitor la efectele deciziilor Curţii Constituţionale. De asemenea, se invocă şi dispoziţiile art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv şi ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    37. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că aceste prevederi legale, în interpretarea dată de instanţa supremă, sunt neconstituţionale. Pentru a pronunţa această soluţie, prin decizia menţionată, paragrafele 66-78, Curtea a reţinut că, potrivit interpretării date de instanţa supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deşi dispoziţia legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privinţa hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituţională, aceasta continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanţelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituţionalităţii. O asemenea soluţie interpretativă are semnificaţia prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituţionale, cu consecinţa aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră efectul imediat şi general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Curtea a mai reţinut că aceste prevederi constituţionale, coroborate cu cele cuprinse în art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, instituie o regulă de aplicare în timp a normelor legale constatate neconstituţionale, regulă care se aplică în mod prioritar, dată fiind forţa juridică superioară a normei constituţionale în raport cu normele generale de drept tranzitoriu cuprinse în acte normative cu forţă juridică inferioară (în speţă, Codul de procedură civilă), în acord cu principiul supremaţiei Legii fundamentale cuprins în art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    38. Totodată, Curtea a mai reţinut că interpretarea dată prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, de către instanţa supremă este contrară şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la efectele de ordin constituţional ale deciziilor sale. Prin urmare, Curtea a reţinut că incidenţa efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 şi în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, la momentul publicării acesteia - cauze pendinte, în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, este în acord cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, dispoziţii constituţionale pe care se întemeiază expresia obligativităţii erga omnes a interpretării şi soluţiei pronunţate de instanţa de contencios constituţional, care implică obligaţia constituţională a tuturor autorităţilor de a aplica întocmai deciziile Curţii la situaţiile concrete în care normele constatate neconstituţionale au incidenţă (a se vedea şi Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016).
    39. Invocând jurisprudenţa sa anterioară, respectiv Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 61, Curtea a reţinut că art. 147 din Constituţie este, în privinţa normelor procedurale, de imediată aplicare, având caracter sancţionator. Astfel, în interpretarea acestui text constituţional, raportat la normele de procedură civilă, Curtea a constatat că acesta se aplică atât situaţiilor pendinte, cât şi celor ce se vor naşte în viitor, sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituţie neputând fi condiţionată de faptul că procesul civil a fost pornit anterior sau ulterior publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017. Curtea a mai reţinut că, prin interpretarea dată normei legale criticate de către instanţa supremă, prin hotărârea prealabilă pronunţată, contrar celor statuate printr-o decizie a Curţii Constituţionale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat într-un mod contrar comportamentului constituţional loial de care aceasta trebuie să dea dovadă faţă de jurisprudenţa instanţei constituţionale, a cărei respectare constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept (a se vedea Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 22 septembrie 2016, paragraful 50). De aceea, interpretarea dată de instanţa supremă textelor de lege criticate, care este în mod expres contrară considerentului nr. 32 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, referitoare la efectele deciziei de constatare a neconstituţionalităţii, este de natură a contraveni efectelor de ordin constituţional ale deciziilor Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme legale, iar o înlăturare a acestor efecte, în cauzele deduse soluţionării instanţelor de judecată, echivalează cu nerespectarea principiului constituţional al valorii obligatorii şi opozabilităţii erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale, consacrat de art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală.
    40. De asemenea, Curtea a mai reţinut că, având în vedere că decizia de constatare a neconstituţionalităţii face parte, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, din ordinea juridică normativă, realizarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unui control de constituţionalitate implicit al efectelor acestei decizii, prin raportare la alte norme constituţionale incidente, în speţă principiul neretroactivităţii legii civile, echivalează cu încălcarea competenţei specifice exclusive a instanţei de contencios constituţional, reglementată în art. 146 din Legea fundamentală. În acest sens, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are obligaţia de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, cu respectarea principiului fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are competenţa constituţională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituţionalitate al acestora.
    41. În concluzie, Curtea a reţinut că, în ceea ce priveşte efectele constatării ca neconstituţionale a unei soluţii legislative cuprinse într-o normă de procedură, respectiv sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, cuprinsă în dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, nu devin incidente prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Hotărârile rămân supuse căilor de atac (...) prevăzute de legea sub care a început procesul“, dat fiind faptul că, aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, anterior citată, paragraful 63, neconstituţionalitatea este o sancţiune de drept constituţional care se aplică imediat situaţiilor pendinte. Astfel, nu se poate ajunge la concluzia că decizia Curţii s-ar aplica numai proceselor pornite după publicarea sa, caz în care, în mod evident, hotărârea susceptibilă a fi recurată este pronunţată după publicarea deciziei. Prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă constituie o normă de procedură de natură legală şi nu pot restrânge sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituţie. Acceptarea unei asemenea teze ar echivala cu prevalenţa unei norme legale faţă de una de rang constituţional şi s-ar înfrânge în mod indirect efectul imediat şi general obligatoriu al deciziei Curţii Constituţionale. Or, într-un stat de drept, toate autorităţile publice, atât în aplicarea, cât şi în interpretarea normelor infraconstituţionale, trebuie să respecte deciziile Curţii Constituţionale, din moment ce acestea materializează şi explicitează exigenţele Constituţiei.
    42. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 874 din 18 decembrie 2018, paragrafele 80-87, Curtea a reţinut şi încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, referitoare la principiile egalităţii în drepturi şi accesului liber la justiţie. În acest sens, Curtea a reţinut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configuraţia dată prin constatarea neconstituţionalităţii sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justiţiabili, în funcţie de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcţie de valoarea pretenţiei deduse judecăţii, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetăţenii într-o situaţie diferită, fără a avea o justificare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea paragraful 28 din Decizia nr. 369 din 30 mai 2017).
    43. În concluzie, în prezenta cauză, faţă de data invocării prezentei excepţii de neconstituţionalitate, care este anterioară pronunţării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională prin această decizie, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
    44. Sub acest aspect, Curtea mai reţine faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, precitată).
    45. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, Curtea observă că aceasta nu este motivată, iar în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în motivarea acesteia se susţine, în esenţă, că utilizarea instituţiei pronunţării unei hotărâri prealabile, în scopul înlăturării efectelor unei decizii a Curţii Constituţionale, atrage însăşi neconstituţionalitatea dezlegării date chestiunii de drept, prevăzută de art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    46. Analizând aceste susţineri, Curtea a reţinut (a se vedea Decizia nr. 802 din 3 decembrie 2019, paragrafele 37-39) că acestea nu reprezintă veritabile motive de neconstituţionalitate, pe de o parte, dat fiind faptul că este invocată în mod generic contradicţia textelor de lege criticate cu prevederile constituţionale. Curtea nu se poate substitui autoarei excepţiei în indicarea motivelor de neconstituţionalitate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, controlul pe calea excepţiei de neconstituţionalitate a normelor legale fiind posibil doar la sesizare, iar nu din oficiu. Totodată, motivele de neconstituţionalitate ce privesc prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanţei supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situaţia concretă a contrarietăţii dintre hotărârea prealabilă în cauză şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017  şi nu pot fi translatate în legătură cu prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează, cu caracter general, obligativitatea pentru instanţele judecătoreşti a dezlegării date chestiunilor de drept prin hotărârile prealabile pronunţate de instanţa supremă. Mai mult, textul de lege criticat prevede în mod expres, în alin. (4), că decizia pronunţată în cadrul procedurii hotărârii prealabile îşi încetează obligativitatea la data constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării.
    47. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia utilizarea instituţiei pronunţării unei hotărâri prealabile în scopul înlăturării efectelor unei decizii a Curţii Constituţionale atrage însăşi neconstituţionalitatea dezlegării date chestiunii de drept, prevăzută de art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că aceasta se referă, în realitate, tot la dispoziţia legală interpretată prin hotărârea prealabilă, respectiv la prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de instanţa supremă, astfel că nu poate fi reţinută ca o critică distinctă, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    48. Aşadar, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 519 şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011).
    49. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Societatea Profi Rom Food - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 1.371/91/2016*/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, de Banca Comercială Română - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 18.567/197/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi nr. 2.928/187/C/2016-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Dan Silviu Feraru în Dosarul nr. 9.318/296/C/2015-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Titina Chelaru şi Vasile Chelaru în Dosarul nr. 976/311/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Societatea Top Proiect - S.R.L. din Mediaş în Dosarul nr. 1.250/257/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Vasile Adrian Pătru în Dosarul nr. 35.627/299/2016* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IVa civilă, de Georgeta Oprea în Dosarul nr. 14.066/215/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Pensiunea pentru bătrâni „Sfântul Constantin şi Elena“ din Craiova în Dosarul nr. 14.703/225/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Unitatea administrativ-teritorială comuna Giarmata, prin primar, în Dosarul nr. 26.046/325/2015 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă, de Societatea Nicolau Comex - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 9.540/2/2017/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, de Vasile Zsolt Grigoruţ şi Ana Maria Grigoruţ în Dosarul nr. 2.683/107/2016/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă, de Clava Iordache şi Marcel Iordache în Dosarul nr. 3.880/327/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi de Margareta Anghel şi Gheorghe Anghel în Dosarul nr. 30.537/212/2013 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 519 şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Banca Comercială Română - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 18.567/197/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi nr. 2.928/187/C/2016-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Dan Silviu Feraru în Dosarul nr. 9.318/296/C/2015-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Titina Chelaru şi Vasile Chelaru în Dosarul nr. 976/311/2015 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Societatea Top Proiect - S.R.L. din Mediaş în Dosarul nr. 1.250/257/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Unitatea administrativ-teritorială comuna Giarmata, prin primar, în Dosarul nr. 26.046/325/2015 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă, de Clava Iordache şi Marcel Iordache în Dosarul nr. 3.880/327/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi de Margareta Anghel şi Gheorghe Anghel în Dosarul nr. 30.537/212/2013 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - secţiile I civilă şi a II-a civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 2 iulie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016