Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 539 din 26 septembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (5^5) coroborat cu art. 1 alin. (5^7) şi (5^9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 539 din 26 septembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (5^5) coroborat cu art. 1 alin. (5^7) şi (5^9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1031 din 23 decembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5^5 coroborat cu art. 5^7 şi art. 5^9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, excepţie ridicată de Maria Daniela Bilă, Ioana Ilie şi alţii în Dosarul nr. 47.888/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 348D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, nefiind încălcate prevederile din Legea fundamentală invocate de autorii excepţiei. Arătă că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat cu privire la critici similare celor formulate în cauza de faţă, apreciind că nu se poate reţine pretinsa discriminare faţă de alte categorii de personal.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 16 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 47.888/3/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5^5 coroborat cu art. 5^7 şi art. 5^9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, excepţie ridicată de Maria Daniela Bilă, Ioana Ilie şi alţii într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a creşterii salariale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 către reclamanţi, în calitatea acestora de personal administrativ angajat într-o unitate sanitară aflată în subordinea Ministerului Apărării Naţionale (Spitalul Militar Central din Bucureşti).
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale în situaţia în care se interpretează că majorările salariale prevăzute de acestea nu se aplică şi personalului administrativ din unităţi sanitare aflate în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii. În opinia autorilor excepţiei, nu există nicio justificare obiectivă pentru ca personalul administrativ din unităţile sanitare civile să beneficieze de creşteri salariale în cuantum de 25% la salariul de bază, în vreme ce personalul administrativ din unităţile sanitare aflate în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii - indiferent dacă este încadrat civil sau militar - să nu beneficieze de aceeaşi creştere salarială. Deşi se află în aceeaşi situaţie (personal administrativ din unităţile sanitare din România), există o diferenţă de tratament, deşi sursa de finanţare este aceeaşi, respectiv bugetul asigurărilor sociale. Prin interpretarea potrivit căreia aceste creşteri salariale nu se aplică şi personalului administrativ din cadrul unităţilor sanitare din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, rezultă că se creează o inegalitate în faţa legii, fără o justificare obiectivă.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că autorii excepţiei nu se află în aceeaşi situaţie cu categoriile de personal cărora li se aplică majorarea de 25%, deosebirea de tratament juridic fiind întemeiată pe criterii obiective şi rezonabile.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Avocatul Poporului apreciază că nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate formulate de autorii excepţiei. În acest sens, precizează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că în sistemul public (bugetar) principiul egalităţii este aplicabil în interiorul aceloraşi ramuri, al aceluiaşi domeniu sau la acelaşi nivel, fiind posibile diferenţieri întemeiate obiectiv şi rezonabil între domenii sau nivele de studii, în raport cu importanţa şi complexitatea muncii, cu funcţia, postul sau meseria (Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 46 din 15 decembrie 2008). Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bază pentru salariaţii din sectorul bugetar este opţiunea liberă a legiuitorului, ţinând seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii. După cum a statuat de nenumărate ori Curtea Constituţională, în acord şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalităţii în drepturi şi al nediscriminării se aplică doar situaţiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferenţiat, instituit în considerarea unor situaţii obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii şi nici discriminări. Or, autorii excepţiei nu se află în aceeaşi situaţie precum categoriile de personal cărora li se aplică majorarea de 25%.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. În temeiul art. 47 alin. (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, s-a solicitat Ministerului Sănătăţii să comunice dacă personalul administrativ din unităţile sanitare publice a beneficiat de majorarea cu 25% a cuantumului brut al salariului de bază, prevăzută de art. 1 alin. (5^5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, începând cu data de 1 decembrie 2015. Ministerul Sănătăţii a transmis răspunsul în sensul că toate categoriile de personal, inclusiv personalul TESA, muncitorii şi personalul de deservire din cadrul unităţilor prevăzute la art. 1 alin. (5^7) au beneficiat de majorarea prevăzută la art. 1 alin. (5^5), respectiv de majorarea cu 25% a cuantumului brut al salariului de bază.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare şi motivării scrise a excepţiei, prevederile art. 5^5 coroborat cu art. 5^7 şi art. 5^9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 2 septembrie 2015.
    13. Având în vedere dispoziţiile art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, şi ţinând cont de faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 modifică şi completează, prin art. I, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, introducând, în cuprinsul acesteia, articolele precizate de autorii excepţiei, rezultă că, în realitate, obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (5^5) coroborat cu art. 1 alin. (5^7) şi (5^9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014. Textele de lege criticate aveau, la data ridicării excepţiei, următoarea redactare:
    - Art. 1 alin. (5^5), (5^7) şi (5^9):
    "(5^5) Începând cu data de 1 decembrie 2015, prin excepţie de la prevederile alin. (1), cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, precum şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală aflate în subordinea caselor teritoriale de pensii se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015. (…)
(5^7) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin personal din sistemul public sanitar se înţelege toate categoriile de personal din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, centrele de sănătate, centrele de sănătate multifuncţionale, unităţile specializate de urgenţă şi transport sanitar publice, inclusiv unităţile sanitare aflate în subordinea sau coordonarea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, personalul din cabinetele medicale şi de medicină dentară, de unitate, ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi ale Serviciului Român de Informaţii, personalul din reţeaua de medicină şcolară şi universitară, preşcolară şi antepreşcolară, asistenţă medicală comunitară, precum şi din alte unităţi sanitare şi medico-sociale publice, inclusiv personalul din unităţile nominalizate în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, finanţate integral de la bugetul de stat şi din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătăţii. (...)
(5^9) Beneficiază de prevederile alin. (5^5) şi (5^6) numai personalul de specialitate medico-sanitar şi de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare şi auxiliar sanitar, indiferent de funcţia pe care este încadrat, din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. În această situaţie, prevederile alin. (5^6) se aplică asupra elementelor sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcţiei de bază/solda funcţiei de bază."


    14. Curtea reţine că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.
    15. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate îşi produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzelor în cadrul cărora a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate îl reprezintă solicitarea de acordare către reclamanţi a creşterii salariale prevăzute de art. 1 alin. (5^5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.
    16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie care consacră principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, deşi prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 s-a stabilit că, în anul 2015, nivelul salarizării personalului plătit din fonduri publice rămâne identic cu cel acordat pentru luna decembrie 2014, totuşi, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015, pentru unele categorii de personal au fost prevăzute, cu titlu de excepţie, anumite majorări salariale. Printre aceste categorii se numără şi personalul din sistemul public sanitar, pentru care, conform art. 1 alin. (5^5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015, s-a acordat o majorare cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna septembrie 2015.
    18. În ceea ce priveşte sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, se prevede însă că de această majorare beneficiază doar personalul de specialitate medico-sanitar şi de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare şi auxiliar sanitar [art. 1 alin. (5^9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015], fiind aşadar exclus implicit personalul administrativ din acest sector. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate aparţin acestei din urmă categorii salariale şi critică diferenţa de tratament juridic aplicabil prin comparaţie cu personalul administrativ din unităţile sanitare civile, care beneficiază de această majorare, neexistând, în cuprinsul ordonanţei, un text expres care să enumere tipurile de personal pentru care legea acordă această majorare, aşa cum s-a procedat pentru sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
    19. Curtea constată că nu se poate reţine critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului egalităţii în drepturi, deoarece legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât şi creşteri salariale pentru anumite categorii de personal plătit din fonduri publice, diferenţierile operate de acesta rămânând în marja sa de apreciere. În situaţia de faţă, legiuitorul a reglementat în mod distinct situaţia personalului administrativ din unităţile sanitare civile faţă de cel din unităţile sanitare militare pornind de la statutul diferit al acestora, considerând oportună acordarea de creşteri salariale doar personalului civil şi excluzându-l pe cel din sistemul sanitar militar, precum şi pe cel din penitenciarele-spital şi din cabinetele medicale organizate la nivelul unităţilor penitenciare. S-a optat, aşadar, pentru o egalitate materială, în locul unei egalităţi formale, avându-se în vedere diferenţa de statut şi regim juridic dintre personalul administrativ din unităţile sanitare civile şi cel din unităţile militare şi din penitenciare, care se află, ab initio, într-o situaţie diferită care justifică un tratament juridic diferit.
    20. În soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 718 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 12 martie 2019, paragraful 26, în sensul că legiuitorul dispune de libertatea de a aprecia că, într-un anumit moment, se impun susţinerea şi stimularea unor categorii socioprofesionale în scopul încurajării evoluţiei unor sectoare importante pentru buna funcţionare a societăţii. Pentru realizarea acestui obiectiv, legiuitorul poate institui regimuri salariale mai favorabile, prin majorări salariale, ceea ce creează o situaţie diferită în raport cu alte categorii de personal plătit din fonduri publice. Aceste regimuri mai favorabile au, prin urmare, caracterul unor excepţii, iar legiuitorul are dreptul de a stabili căror categorii socioprofesionale se adresează pentru atingerea obiectivelor vizate, având totuşi în vedere să nu creeze discriminări în rândul persoanelor aflate în situaţii identice. A nega acest drept legiuitorului, printr-o aplicare rigidă, uniformizantă, a principiului egalităţii în drepturi, fără a ţine cont de situaţiile obiective care le diferenţiază în raport cu scopul urmărit ar echivala cu o negare a dreptului puterii legiuitoare de a interveni, prin politici necesare, în sensul susţinerii şi promovării unor sectoare de activitate vitale pentru buna funcţionare a societăţii în întregul său, atunci când această intervenţie se impune.
    21. În cazul de faţă, legiuitorul a apreciat că se impune acordarea majorării în discuţie doar personalului de specialitate medico-sanitar şi de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare şi auxiliar sanitar, indiferent de funcţia pe care este încadrat, din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, nu şi celui administrativ, din considerente de oportunitate, în funcţie de criterii şi raţiuni economice care nu pot fi cenzurate pe calea controlului de constituţionalitate.
    22. De altfel, Curtea observă că art. 13 alin. (1), cuprins în secţiunea a 2-a capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, prevede că „(1) Dispoziţiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică şi personalului militar, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalului civil care se află în situaţii similare, indiferent de tipul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.“ Ca atare, revine instanţelor judecătoreşti să stabilească eventuala incidenţă a acestor prevederi în soluţionarea litigiilor cu care sunt învestite.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Daniela Bilă, Ioana Ilie şi alţii în Dosarul nr. 47.888/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (5^5) coroborat cu art. 1 alin. (5^7) şi (5^9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 septembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016