Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 539 din 2 iulie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), ale art. 3, ale art. 4 şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 539 din 2 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), ale art. 3, ale art. 4 şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 62 din 20 ianuarie 2021

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, excepţie ridicată de Societatea Daiane Center Style - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 32.948/245/2017 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 967D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, susţine că prevederile legale criticate, care limitează operaţiunile de încasări sau plăţi în numerar la un anumit plafon zilnic, nu aduc atingere dreptului de proprietate şi nici principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale. Aşa cum rezultă din expunerea de motive la actul normativ criticat, rolul dispoziţiilor legale criticate este acela de întărire a disciplinei financiare ca important instrument de combatere a evaziunii şi fraudei fiscale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 7 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 32.948/245/2017, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, excepţie ridicată de Societatea Daiane Center Style - S.R.L. din Iaşi într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii constând în efectuarea operaţiunilor de încasare în numerar şi plăţi în numerar de la/către persoane fizice cu depăşirea plafonului maxim de 10.000 lei prevăzut de dispoziţiile art. 4 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 70/2015.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin art. 1 alin. (1) din lege se interzice dreptul de a deţine numerar, respectiv dreptul de proprietate asupra banilor în numerar, drept protejat de art. 44 din Constituţie. Prin art. 3 şi 4 din lege se stabilesc în mod limitativ excepţiile de la situaţia interzicerii plăţilor în numerar. Aşadar, dreptul de proprietate asupra numerarului a fost interzis în mod expres, existând excepţii în care poate fi exercitat. Or, dreptul de proprietate privată trebuie să reprezinte regula, iar limitarea acestui drept să se realizeze numai în mod excepţional, în cazuri anume prevăzute de lege, fiind prohibit de chiar prevederile constituţionale interzicerea unui drept printr-un act normativ, în condiţiile în care el este garantat. Sub aparenţa respectării ordinii publice şi prevenirii evaziunii fiscale, legea criticată constituie, în realitate, o încălcare a dreptului de proprietate. Prin această lege operaţiunile de încasări şi plăţi au fost condiţionate de voinţa unor persoane juridice private, respectiv băncile, care percep comisioane pentru transferul banilor, prin încălcarea consimţământului titularului dreptului de proprietate asupra sumelor în numerar, stabilindu-se o limită a acestui drept la un plafon. Legea criticată creează beneficii materiale în patrimoniul unor societăţi bancare şi se încalcă drepturile cetăţenilor. Aşadar, normele legale criticate restrâng dreptul de a dispune asupra numerarului, iar limitarea unui atribut al dreptului de proprietate asupra numerarului trebuie să respecte dispoziţiile constituţionale ale art. 53 şi 56.
    7. În continuare, arată că, potrivit art. 44 alin. (8) din Constituţie, numerarul ca bun şi libertatea de circulaţie a acestuia reprezintă un drept dobândit licit şi care se prezumă a fi licit, incumbând statului dovedirea caracterului ilicit al averii, care să justifice confiscarea acesteia. Însă Legea nr. 70/2015 transformă caracterul licit al dreptului de proprietate asupra numerarului într-unul ilicit, operaţiunile care depăşesc plafonul stabilit de lege fiind sancţionate contravenţional în lipsa unui criteriu de evaluare al sancţiunii. Astfel, legea criticată consacră prezumţia ilicitului în privinţa operaţiunilor în numerar care depăşesc plafonul stabilit.
    8. Se mai arată că prin perceperea comisioanelor bancare pentru deţinerea unui cont bancar prin care se efectuează plăţi se creează avantaje instituţiilor bancare şi o sărăcire a populaţiei, ceea ce practic reprezintă o expropriere indirectă realizată de către stat. Mai mult, cetăţeanul nu are nicio garanţie pentru deţinerea averii la o instituţie bancară, deoarece acestea sunt instituţii de drept privat şi nu sunt excluse falimentului.
    9. Totodată, se susţine că prin dispoziţiile legale criticate se încalcă şi libertatea conştiinţei persoanei care, din motive religioase, nu doreşte să deţină un card sau un cont la bancă (obligatoriu în condiţiile Legii nr. 70/2015).
    10. În ceea ce priveşte art. 12 alin. (1) din legea criticată se apreciază că, sub aspectul regimului sancţionator, acesta transformă folosirea numerarului într-o activitate nelegală, iar averea persoanei care a săvârşit contravenţia este practic confiscată. Neconstituţionalitatea art. 12 din lege rezultă şi din încălcarea art. 56 din Constituţie, deoarece prin această prevedere se instituie o contravenţie care devine sursă fiscală la bugetul de stat, fiind astfel încălcat sistemul legal de impunere, sarcina fiscală a amenzii fiind confiscarea proprietăţii private prin încălcarea libertăţii de circulaţie a numerarului.
    11. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Măsurile pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar dispuse de Legea nr. 70/2015 reprezintă transformarea averilor în operaţiuni virtuale, care are la bază încălcarea unor drepturi deja existente. Instanţa mai menţionează că problema banilor virtuali prin Decizia nr. 859 din 16 iunie 2009, prin care Curtea a constatat neconstituţionalitatea obligativităţii drepturilor salariale prin card şi a reţinut că obligarea personalului din instituţiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului condiţionează folosinţa acestor bunuri de existenţa bancomatelor şi automat de voinţa unor persoane juridice private (bănci), care percep pentru eliberarea banilor anumite comisioane. În aceste condiţii, se ajunge la micşorarea drepturilor salariale ale persoanelor din instituţiile publice, fără a se ţine cont de consimţământul acestora. Mai mult, titularii cardurilor nu pot folosi şi dispune de drepturile lor salariale în orice situaţie, fiind ţinuţi de limitarea zilnică a retragerilor sumelor de bani al căror plafon este stabilit de bancă. Or, nici chiar legiuitorul nu poate limita un drept, decât pentru un interes de utilitate publică, şi nicidecum pentru un interes privat.
    12. Instanţa mai apreciază că limitarea uzului de numerar este o restrângere a dreptului de a dispune asupra numerarului, ceea ce reprezintă o limitare a unui atribut al dreptului de proprietate asupra acestuia.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile Legii nr. 70/2015. În realitate, având în vedere critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 1 alin. (1), ale art. 3, ale art. 4 şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015, care au următorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (1): „(1) Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii.“;
    – Art. 3:
    "(1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar, în următoarele condiţii:
    a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
    b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
    c) plăţi către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
    d) plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
    e) plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
(2) Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.
(3) Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.
(4) La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic prevăzut la alin. (1) lit. c) sau d), după caz."

    – Art. 4:
    "(1) Operaţiunile de încasări în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.
(2) Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operaţiunile de încasări în numerar prevăzute la alin. (1), cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform legii.
(4) Operaţiunile de plăţi în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei."

    – Art. 12 alin. (1): „(1) Nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (2) şi (3), art. 4 alin. (1), (2) şi (4), art. 9 şi 10 constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendă de 10% din suma încasată/plătită care depăşeşte plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 100 lei.“

    17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (1), (2), (8) şi (9), ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 56 alin. (2) şi (3) privind sistemul legal de impuneri şi aşezarea justă a sarcinilor fiscale. De asemenea, se invocă şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Din notele scrise ale autoarei excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că în susţinerea acesteia este invocat şi art. 29 din Constituţie privind libertatea conştiinţei.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia este o societate cu răspundere limitată căreia i-a fost aplicată, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, sancţiunea contravenţională a amenzii pentru nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) şi (4) din acelaşi act normativ, respectiv pentru efectuarea de operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar de la şi către persoane fizice, reprezentând creditare societate şi restituiri de împrumuturi, cu depăşirea plafonului zilnic de 10.000 lei. În acest context, a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate potrivit cărora operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar sunt restricţionate pentru persoanele juridice şi celelalte persoane prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică), fiind permise doar dacă se încadrează într-un anumit plafon, respectiv încasări de la alte persoane dintre cele mai sus menţionate în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană [art. 3 alin. (1) lit. a)]; plăţi către alte persoane dintre cele mai sus menţionate în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi [art. 3 alin. (1) lit. c)]; încasări efectuate de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană [art. 4 alin. (1)]; sau plăţi efectuate către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări, cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană [art. 4 alin. (4)]. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că prin dispoziţiile legale criticate îi este încălcat dreptul de proprietate, respectiv dreptul de a deţine numerar.
    19. Curtea constată că dispoziţiile criticate consacră o interdicţie legală de a efectua, în limita unui plafon, operaţiuni de plăţi şi încasări în numerar. Sumele de bani fac parte din patrimoniul persoanei fizice sau juridice, astfel încât numerarul constituie obiect al dreptului de proprietate. În consecinţă, dreptul de proprietate privată asupra numerarului este garantat de art. 44 din Constituţie şi implică dreptul de a utiliza banii, indiferent că aceştia intră sau ies din patrimoniul agentului economic conform opţiunii acestuia. Astfel, Curtea reţine că statul este cel care intervine şi limitează dreptul de proprietate al operatorului economic prin instituirea plafoanelor în care pot fi efectuate plăţi şi încasări în numerar, realizând astfel un control asupra modului de circulaţie şi folosire a banilor.
    20. Potrivit jurisprudenţei sale, dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, în considerarea art. 44 alin. (1) din Constituţie, iar limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăşi suprimarea dreptului de proprietate (Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013). Legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (a se vedea şi Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (a se vedea Decizia nr. 260 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 septembrie 2020, paragraful 20).
    21. Justificarea ingerinţei trebuie să fie analizată prin prisma principiului proporţionalităţii. Conform acestui principiu, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru îndeplinirea scopului şi proporţională - corespunzătoare scopului urmărit (a se vedea Decizia nr. 266 din 21 mai 2013).
    22. Curtea reţine că impunerea utilizării instrumentelor de plată fără numerar persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 reprezintă însuşi scopul legii, respectiv acela de întărire a disciplinei financiare prin stabilirea unei ordini în operaţiunile financiare ce facilitează evidenţa circulaţiei monetare şi pentru prevenirea eventualelor acte de evaziune fiscală.
    23. În ceea ce priveşte testul de proporţionalitate, Curtea constată că măsura este adecvată, putând susţine în mod abstract finalitatea urmărită, şi necesară, întrucât condiţionările impuse sunt minime prin raportare la dreptul fundamental limitat, iar afectarea conţinutului acestuia nu depăşeşte ceea ce este strict necesar pentru îndeplinirea scopului urmărit. Prin urmare, legiuitorul a dozat în mod corect nivelul intervenţiei etatice asupra dreptului de proprietate privată, astfel încât măsura criticată nu aduce atingere însăşi substanţei dreptului.
    24. În ceea ce priveşte justul echilibru între interesele aflate în concurs, Curtea reţine că acestea sunt, pe de o parte, opţiunea statului de a stabili o disciplină financiară pentru a combate evaziunea fiscală şi spălarea banilor şi, pe de altă parte, interesul operatorului economic în deţinerea de numerar. În evaluarea acestei componente a testului de proporţionalitate, Curtea observă că numerarul este un mijloc de plată care poate coexista alături de alte asemenea instrumente prin măsurile dispuse de legiuitor. Limitarea plăţilor şi încasărilor în numerar nu este una absolută, dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 reprezentând regula de la care legiuitorul a prevăzut anumite excepţii care permit folosirea numerarului în operaţiunile de plăţi şi încasări, în limita anumitor plafoane. În condiţiile în care statul pune la dispoziţia operatorilor economici mijloace pentru operaţiunile monetare, stabilirea unor limite cu privire la plăţile în numerar corespunde obiectivului urmărit de legiuitor şi, prin urmare, nu se poate reţine critica potrivit căreia dispoziţiile legale interzic deţinerea de numerar.
    25. În continuare, în ceea ce priveşte legitimitatea constituţională a plafonului zilnic de plăţi şi încasări în numerar prin raportare la prezumţia dobândirii licite a bunurilor, Curtea reţine că dispoziţiile art. 44 alin. (8) şi (9) din Constituţie nu sunt aplicabile în cauză. Depăşirea plafonului stabilit de legiuitor pentru operaţiunile în numerar constituie contravenţie care se sancţionează, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu amendă, şi nu atrage confiscarea sumei ce depăşeşte plafonul legal. Astfel, constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii amenzii nu se întemeiază pe faptul că sumele ce depăşesc plafonul legal ar fi fost dobândite în mod ilicit, ci pe faptul că operaţiunile în numerar au fost efectuate cu încălcarea prevederilor legale. Dacă sumele ce depăşesc plafonul stabilit pentru operaţiunile în numerar ar fi obţinute ilicit, calificarea faptei ar fi fost alta, putând constitui chiar, în raport cu natura abaterii, o infracţiune.
    26. Curtea nu poate reţine susţinerea potrivit căreia prin aplicarea amenzii contravenţionale se realizează o dublă impunere în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale ale art. 56 alin. (2) şi (3), deoarece prin această măsură se dă expresie textului fundamental invocat, care este subordonat unui principiu de echitate tocmai în scopul îndeplinirii, în condiţiile legii, a obligaţiei cetăţenilor de a contribui la cheltuielile publice.
    27. În ceea ce priveşte critica referitoare la atingerea adusă prevederilor art. 29 privind libertatea conştiinţei din Constituţie, sub aspectul credinţelor religioase, aceste dispoziţii constituţionale nu au în vedere persoana juridică, astfel cum este autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, care este constituită şi îşi desfăşoară activitatea comercială cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, inclusiv sub aspectul operaţiunilor de plăţi şi încasări în numerar efectuate cu persoane fizice. Totodată, libertatea conştiinţei nu poate cuprinde în sfera sa de protecţie dreptul de a nesocoti drepturile şi obligaţiile legitime ale celorlalte subiecte de drept, astfel încât o persoană fizică, cunoscând prevederile aplicabile unei persoane juridice, poate alege dacă intră sau nu în orice fel de relaţii cu aceasta.
    28. Având în vedere că nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau libertăţi fundamentale, dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în prezenta cauză.
    29. În ceea ce priveşte Decizia nr. 859 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 29 iulie 2009, invocată de instanţa de judecată în susţinerea opiniei sale cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că aceasta nu are incidenţă în cauza de faţă, care are ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar, cu depăşirea plafonului legal, de la şi către persoane fizice, reprezentând creditare societate şi restituiri de împrumuturi. Prin decizia menţionată, Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale care obligau personalul din instituţiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Daiane Center Style - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 32.948/245/2017 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1), ale art. 3, ale art. 4 şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 2 iulie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016