Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 537 din 2 iulie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1)-(4) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 537 din 2 iulie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1)-(4) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 916 din 8 octombrie 2020

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Ioan Roţ în Dosarul nr. 5.683/108/2017 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 614D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate dau expresie prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (2). Raportat la dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie, susţine că este firesc ca doar titularul dreptului real să beneficieze de o justă despăgubire. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare, arată că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece situaţia proprietarului este diferită de cea a posesorului, iar Legea fundamentală ocroteşte doar dreptul de proprietate, nu şi posesia, indiferent că acesta este de bună-credinţă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.683/108/2017, Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Ioan Roţ într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe prin care s-a respins cererea de obligare a expropriatorului la plata despăgubirilor.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu recunosc şi posesorilor, ci doar titularilor de drepturi reale, îndreptăţirea de a fi despăgubiţi în caz de expropriere. În acest sens arată că are calitatea de posesor al terenului expropriat de peste 30 de ani, însă în localitatea unde se află acesta lucrările de cadastrare nu sunt finalizate, situaţie care, faţă de art. 56 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, face ca o eventuală înscriere în cartea funciară să aibă doar efect de opozabilitate, şi nu translativ de drept şi, deci, să nu constituie dovada calităţii de proprietar.
    6. Se mai arată că obligarea locuitorilor să suporte costurile extrem de ridicate ale lucrărilor de cadastrare în vederea înscrierii în cartea funciară echivalează cu discriminarea acestora în raport cu persoane care locuiesc în zone în care lucrările cadastrale s-au finalizat, iar costurile înscrierii sunt foarte mici. De asemenea susţine că dacă nu s-ar admite că şi posesorii sunt protejaţi de legile exproprierii s-ar ajunge ca bunurile să fie preluate de la aceştia în mod abuziv, în lipsa unei despăgubiri.
    7. Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010. În realitate, având în vedere critica de neconstituţionalitate, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 19 alin. (1)-(4) din Legea nr. 255/2010, care au următorul cuprins:
    "(1) Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum şi de către orice persoană care justifică un interes legitim.
(2) Cererea pentru plata despăgubirilor va conţine numele şi prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu şi actele doveditoare referitoare la existenţa drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreună cu documentele doveditoare, originale şi/sau copii legalizate, va fi depusă în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţa publică, prin afişare la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul.
(3) Dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor expropriate se face prin orice mijloace de probă admise de lege, inclusiv în zonele în care se aplică Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor referitoare la cărţile funciare, cu modificările ulterioare, în funcţie de modalitatea de dobândire a drepturilor - convenţională, judiciară, legală, succesorală, înţelegând prin dobândire şi constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale.
(4) La cererea comisiei prevăzute la art. 18 solicitantul are obligaţia să completeze documentaţia depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită despăgubirea, în termen de 15 zile de la solicitare. În caz contrar, comisia prevăzută la art. 18 va consemna într-un cont bancar deschis pe numele solicitantului despăgubirea, însă eliberarea acesteia se va face numai la data la care solicitantul îşi va dovedi dreptul, în condiţiile prezentei legi."

    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (3), potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate este motivată din perspectiva situaţiei juridice concrete a autorului acesteia generată de necesitatea dovedirii calităţii sale de titular al dreptului de proprietate sau al unui alt drept real asupra terenului expropriat pentru plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile de expropriere. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră, în esenţă, că dispoziţiile art. 19 alin. (1)-(4) din Legea nr. 255/2010 sunt neconstituţionale, întrucât reglementează doar situaţia proprietarilor şi a altor titulari de drepturi reale asupra imobilelor supuse procedurii exproprierii, nu şi pe cea a posesorilor acestor terenuri.
    14. Or, astfel formulate, susţinerile autorului excepţiei nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci tind la modificarea textelor legale criticate prin extinderea sferei destinatarilor normei şi la posesorii de imobile afectate de expropriere. Însă aceasta este o operaţiune ce intră în sfera atribuţiilor legiuitorului, potrivit art. 61 din Constituţie. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare, iar Curtea Constituţională nu are competenţa de a modifica sau completa normele legale.
    15. Pe de altă parte, stabilirea calităţii autorului excepţiei de neconstituţionalitate în virtutea căreia folosea terenurile expropriate şi acordarea despăgubirilor intră în competenţa instanţei care judecă fondul cauzei, aceasta reprezentând o problemă de aplicare şi interpretare a legii de către instanţă, şi nu una de constituţionalitate a normei legale.
    16. Distinct de acestea, Curtea reţine faptul că exproprierea reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii publice prin transferul de proprietate de la o persoană fizică sau juridică, iar Constituţia, prin art. 44 alin. (3), garantează dreptul de proprietate privată în cazul exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi nu are în vedere posesia, ca stare de fapt, aceasta fiind protejată de lege şi producând anumite efecte juridice potrivit Codului civil. În ceea ce priveşte obiectul exproprierii, Curtea observă că art. 3 din Legea nr. 255/2010 precizează că pot fi expropriate bunurile imobile proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice şi cele aflate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale, iar sub aspectul părţilor între care se desfăşoară procedura de expropriere art. 2 din lege prevede că expropriatorul este statul şi unităţile administrativ-teritoriale, iar din dispoziţiile art. 8 din lege rezultă că expropriatul este proprietarul bunului căruia îi sunt comunicate de către expropriator intenţia de expropriere a imobilelor, precum şi lista imobilelor ce urmează a fi expropriate. Proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligaţia prezentării la sediul expropriatorului, în vederea depunerii documentelor care să ateste dreptul de proprietate sau alt drept real pentru stabilirea unei juste despăgubiri. Situaţia precară a persoanei vizate de măsura exproprierii nu este valorificată în sens negativ de legiuitor care a prevăzut că, în lipsa dovedirii calităţii de titular al dreptului real, expropriatorul va consemna despăgubirea întrun cont bancar pe numele solicitantului, sumă ce va fi eliberată la momentul dovedirii dreptului. Această măsură se constituie într-o garanţie în plus a protejării persoanelor vizate de măsura exproprierii.
    17. Aşadar, dovedirea calităţii de proprietar asupra imobilului expropriat este una dintre condiţiile stabilite prin dispoziţiile Legii nr. 255/2010, de esenţa exproprierii fiind dreptul de proprietate.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (1)-(4) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Ioan Roţ în Dosarul nr. 5.683/108/2017 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 2 iulie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016