Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 522 din 30 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 522 din 30 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 979 din 23 octombrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.295D/2018.
    2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul a comunicat la dosar note scrise, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate dau expresie opţiunii legiuitorului de a institui dreptul la rentă viageră pentru anumite categorii de sportivi, fără ca prin aceasta să încalce dispoziţiile art. 16 şi 50 din Constituţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Cu Adresa nr. 23.164 din 19 decembrie 2018, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 10.695 din 20 decembrie 2018, Avocatul Poporului, în conformitate cu dispoziţiile art. 146 lit. d) teza a doua din Constituţie şi ale art. 15 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, a ridicat direct în faţa Curţii Constituţionale excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 respectă art. 16 şi art. 50 din Legea fundamentală în măsura în care renta viageră se aplică tuturor sportivilor cu nevoi speciale care au obţinut medalii la competiţii olimpice destinate persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv celor care au reprezentat România şi au obţinut medalii la Jocurile Mondiale ale Surzilor, în prezent Jocurile Olimpice ale Surzilor (Jocurile Olimpice Tăcute), precum şi la Jocurile Olimpice ale Persoanelor cu Handicap Intelectual. În acest sens, arată că în lumea sporturilor internaţionale sunt organizate Jocuri Olimpice şi competiţii pentru atleţii cu nevoi speciale, aşa cum sunt Jocurile Paralimpice şi Jocurile Olimpice pentru Surzi (Deaflympics), precum şi Jocurile Olimpice pentru Persoane cu Handicap Intelectual (Special Olympics). Comitetul Olimpic recunoaşte ca organizaţii sportive independente CISS (Comitetul Internaţional al Sportului pentru Surzi), înfiinţat în 1924, şi SOI (Organizaţia Internaţională Special Olympics), destinată persoanelor cu handicap intelectual, înfiinţată în 1968.
    7. Examinând preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2016 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, Avocatul Poporului observă că acest act normativ a avut ca premisă nediscriminarea sportivilor cu nevoi speciale faţă de ceilalţi sportivi. Dreptul la rentă viageră a fost acordat tocmai în considerarea calităţii de sportiv cu nevoi speciale, şi nu în funcţie de categoria de jocuri olimpice la care acesta a obţinut medalii, aşa încât de renta viageră ar trebui să beneficieze toţi sportivii cu nevoi speciale. Cu toate acestea, scopul declarat al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2016, de asigurare a unui tratament juridic nediscriminatoriu, nu a fost în întregime realizat, având în vedere faptul că într-o interpretare restrictivă a dispoziţiilor acesteia, sportivii cu nevoi speciale care au obţinut medalii la Jocurile Olimpice ale Surzilor şi la Jocurile Olimpice ale Persoanelor cu Handicap Intelectual nu sunt prevăzuţi în mod expres în ipoteza normei juridice. Sub acest aspect, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în măsura în care dreptul la renta viageră se acordă tuturor sportivilor cu nevoi speciale care au obţinut medalii la competiţii olimpice destinate persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv celor care au reprezentat România şi au obţinut medalii la Jocurile Mondiale ale Surzilor, în prezent Jocurile Olimpice ale Surzilor, precum şi celor care au obţinut medalii la Jocurile Olimpice pentru Persoane cu Handicap Intelectual.
    8. Avocatul Poporului susţine că în cadrul aceleiaşi categorii de subiecţi (persoane cu dizabilităţi care au obţinut medalii la competiţii olimpice pentru persoane cu nevoi speciale) intervin discriminări, deşi aceştia se află în situaţii juridice similare prin statutul lor, iar o atare reglementare instituie un dezavantaj în sarcina unora dintre ei, fapt ce are ca rezultat ruperea echilibrului juridic. În cazul de faţă nu a putut fi identificat un criteriu obiectiv şi raţional care să permită instituirea unui tratament juridic diferenţiat între sportivii cu deficienţe. Textul legal criticat introduce o situaţie discriminatorie născută în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, în speţă sportivii cu nevoi speciale care au obţinut medalii la competiţii olimpice, cu consecinţa înfrângerii exigenţelor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 50 privind protecţia specială a persoanelor cu dizabilităţi.
    9. Avocatul Poporului apreciază că opţiunea legiuitorului pentru acordarea rentei viagere pentru sportivii de performanţă cu nevoi speciale a fost justificată de necesitatea eliminării discriminărilor dintre sportivii cu nevoi speciale şi ceilalţi sportivi, fiind întemeiată pe o serie de considerente obiective, şi anume îndeplinirea obligaţiei statului de a asigura condiţii pentru practicarea sportului de către persoanele cu dizabilităţi şi de a le încuraja pe acestea să se integreze în masa activă a populaţiei. Aşa fiind, pe considerentul egalităţii de tratament între sportivii cu nevoi speciale, acordarea dreptului la rentă viageră ar trebui să se extindă şi în privinţa sportivilor cu nevoi speciale care au obţinut medalie de aur, de argint sau de bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Mondiale ale Surzilor (devenite în prezent Jocurile Olimpice ale Surzilor), precum şi din cadrul Jocurilor Olimpice pentru Persoane cu Handicap Intelectual.
    10. În final, Avocatul Poporului consideră că omisiunea legiuitorului de a include în norma juridică toate categoriile de persoane cu dizabilităţi participante la toate competiţiile destinate acestora are relevanţă constituţională, generând un viciu de constituţionalitate, prin aceea că, astfel, statul eşuează în îndeplinirea obligaţiei constituţionale de realizare a unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu dizabilităţi în viaţa comunităţii, prevăzute de art. 50 din Legea fundamentală.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10, 29, 32 şi 33 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 64 alin. (1) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 4 octombrie 2016, având următorul cuprins: „(1) Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, de argint sau de bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori la probele sportive individuale sau pe echipe ce au fost incluse cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice are dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră“.
    15. În opinia Avocatului Poporului, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin critica de neconstituţionalitate, autorul excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 încalcă art. 16 şi 50 din Legea fundamentală, deoarece nu stabilesc în mod expres că sportivii cu nevoi speciale care au obţinut medalii la Jocurile Olimpice ale Surzilor şi la Jocurile Olimpice ale Persoanelor cu Handicap Intelectual pot beneficia de dreptul la renta viageră.
    17. În raport cu acestea, din analiza prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 69/2000, Curtea constată că destinatarii normei juridice sunt sportivii de performanţă care au obţinut o medalie de aur, de argint sau de bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori la probele sportive individuale sau pe echipe ce au fost incluse cel puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice.
    18. Curtea reţine că textul de lege menţionat reprezintă expresia opţiunii legiuitorului cu privire la recompensarea sportivilor de performanţă, prin stabilirea dreptului acestora de a beneficia de rentă viageră, în anumite condiţii, a căror instituire se înscrie în marja sa de apreciere. Una dintre aceste condiţii implică obţinerea de medalii la următoarele competiţii sportive: jocuri olimpice, jocuri paralimpice şi campionate mondiale sau europene de seniori, fără ca în cazul acestora din urmă să se distingă între campionate mondiale şi campionate mondiale pentru persoane cu nevoi speciale, respectiv campionate europene şi campionate europene pentru persoane cu nevoi speciale. Aşadar, prevederile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 nu exclud sportivii de performanţă cu nevoi speciale de la posibilitatea de a beneficia de renta viageră, odată ce aceştia îndeplinesc condiţiile stabilite de lege.
    19. Revenind la critica formulată în cauză, Curtea constată că acceptarea susţinerilor Avocatului Poporului implică, în realitate, o operaţiune de modificare a prevederilor legale criticate în sensul includerii în ipoteza normei juridice a sportivilor de performanţă cu nevoi speciale care au obţinut medalii la Jocurile Olimpice ale Surzilor şi la Jocurile Olimpice ale Persoanelor cu Handicap Intelectual. Or, o asemenea operaţiune aparţine în exclusivitate legiuitorului. Curtea Constituţională nu poate acţiona în calitate de legiuitor pozitiv, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra neconstituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.
    20. În plus, Curtea subliniază că eventuala modificare a prevederilor legale criticate presupune o riguroasă analiză a tuturor competiţiilor sportive internaţionale organizate cu participarea sportivilor cu nevoi speciale, astfel încât niciuna dintre aceste persoane, indiferent de categoria de dizabilităţi în care se află, să nu fie în mod discriminatoriu exclusă.
    21. În consecinţă întrucât prin critica de neconstituţionalitate se aduce preponderent în discuţie o eventuală lacună legislativă, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29, 32 şi 33 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Avocatului Poporului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016