Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 498 din 25 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 498 din 25 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 947 din 15 octombrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, excepţie ridicată de Filip Dumitrof în Dosarul nr. 401/87/2018 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 820D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar note scrise în susţinerea admiterii excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul excepţiei face referire la alte texte de lege care ar fi încălcate prin art. 19 din Legea nr. 3/2018, acesta efectuând, de altfel, doar o invocare formală a dispoziţiilor constituţionale pretins încălcate. În subsidiar, pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, apreciind că este atributul legiuitorului să intervină asupra actelor normative şi să reglementeze situaţii care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 10 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 401/87/2018, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Filip Dumitrof cu ocazia judecării unei cauze civile având ca obiect recalculare pensie, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Teleorman.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece încalcă normele de tehnică legislativă care impun existenţa unei concordanţe între motivele şi/sau scopul unui act normativ, pe de o parte, şi efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte. Această cerinţă imperativă rezultă implicit din art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit căruia actul normativ trebuie „să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă“. Arată că într-o lege nu pot fi folosiţi termeni generici fără o definire clară şi o reglementare expresă, fără echivoc, deoarece se încalcă principiul constituţional care garantează realizarea dreptului acordat şi se încalcă dispoziţiile art. 53 din Constituţie, care instituie cazurile când se poate restrânge exerciţiul unui drept.
    7. Autorul excepţiei apreciază că se încalcă şi art. 15 alin. (1) din Constituţie, întrucât prin art. 19 din Legea nr. 3/2018 se prevede că în perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei, context în care se anulează drepturile acordate pensionarilor potrivit art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul că „valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat“. Aşa fiind, susţine că art. 19 din Legea nr. 3/2018 nu abrogă şi nici nu prorogă art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 şi arată că, mai mult, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se prevede că dispoziţiile Legii nr. 263/2010, respectiv ale art. 102 alin. (2) privind majorarea anuală a valorii punctului de pensie stabilit de lege, reprezintă pragul minim, urmând ca valoarea superioară a punctului de pensie să poată fi stabilită prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat.
    8. Prin urmare, autorul excepţiei consideră că modul în care a fost legiferat art. 19 din Legea nr. 3/2018 s-a realizat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, şi anume a celor ale art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 36 alin. (1), potrivit cărora în procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative, iar în cazul existenţei unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice.
    9. Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 sunt constituţionale şi nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât este atributul legiuitorului să intervină asupra actelor normative şi să reglementeze situaţii care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat, iar acceptarea susţinerilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai modifica sistemul de pensii pe motiv că ar crea diferenţe faţă de sistemul anterior reglementat. Instanţa de judecată învederează faptul că acordarea drepturilor de pensie şi stabilirea valorii punctului de pensie astfel încât să nu aibă impact negativ asupra bugetului general consolidat sunt de/reprezintă competenţa legiuitorului şi nu afectează dreptul constituţional la pensie, prin prevederile art. 19 din Legea nr. 3/2018 adoptându-se o măsură proporţională cu situaţia care a determinat-o, respectiv impactul bugetar prin majorarea valorii punctului de pensie.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2018, potrivit cărora „În perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei.“
    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea“, precum şi celor ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, raportat la situaţia de fapt din speţă, Curtea constată că autorul acesteia este pensionar pentru limită de vârstă şi vechime integrală, iar prin acţiunea civilă aflată pe rolul Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal a solicitat recalcularea pensiei, prin majorarea punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2018, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, potrivit cărora „valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat“.
    16. Din succesiunea actelor normative relevante în materia analizată, referitor la stabilirea valorii punctului de pensie, Curtea reţine următoarele:
    - potrivit art. 102 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, „La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.“ Această valoare a punctului de pensie a rămas nemodificată, în acelaşi cuantum, şi în anii 2011 şi 2012;
    – potrivit art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, „În anul 2013 valoarea punctului de pensie este de 762,1 lei.“;
    – potrivit art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, „În anul 2014 valoarea punctului de pensie este de 790,7 lei.“;
    – potrivit art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, „Prin derogare de la prevederile art. 102 alin (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2015 valoarea punctului de pensie se majorează cu 5% şi este de 830,2 lei.“ De asemenea, prin art. 18 din capitolul III al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 30 decembrie 2014, se prevede că „În anul 2015 valoarea punctului de pensie este de 830,2 lei.“;
    – potrivit art. 17 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 nr. 340/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 19 decembrie 2015, „În anul 2016 valoarea punctului de pensie este de 871,7 lei.“;
    – potrivit art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, „În anul 2017 valoarea punctului de pensie se majorează cu 5,25% şi este de 917,5 lei, potrivit prevederilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.“ Curtea reţine, de asemenea, că prin art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 6 ianuarie 2017, s-a stipulat că „Începând cu data de 1 iulie 2017, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie, stabilit potrivit art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, se majorează cu 9% şi este de 1.000 lei.“;
    – potrivit art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, „Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% şi este de 1.100 lei.“ Curtea reţine că, astfel cum rezultă din nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie era de 1.000 lei, valoare de care beneficiau toţi pensionarii sistemului public de pensii. S-a învederat, de asemenea, faptul că Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde reglementări potrivit cărora majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege reprezintă praguri minime, urmând ca valori superioare ale punctului de pensie să poată fi stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat. S-a precizat, totodată, că, aşa cum a reieşit din calculele detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare, majorarea valorii punctului de pensie începând cu data de 1 iulie 2018 de la 1.000 lei la 1.100 lei urma să genereze o cheltuială suplimentară din bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018, în valoare totală de 3.119.690.568 lei;
    – potrivit art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2018, „În perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei.“ Curtea reţine, de asemenea, că bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2018, aprobate prin Legea nr. 3/2018, au fost modificate şi completate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 7 septembrie 2018, tocmai pentru a da eficienţă exigenţelor de corelare legislativă şi cerinţelor de claritate a legii, întrucât în Nota de fundamentare a acestei ordonanţe de urgenţă s-a precizat că, „luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2017-2020 referitoare la adoptarea în anul 2018 a unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, (...), având în vedere necesitatea fundamentării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat şi ţinând seama de faptul că politica bugetară trebuie să respecte anumite constrângeri în ceea ce priveşte deficitul bugetar“, prin acest act normativ (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2018) s-a propus ca, începând cu data de 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie să fie de 1.100 lei, aşa cum legiuitorul stabilise de altfel prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, în sensul că, începând cu data de 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie este de 1.100 lei.

    17. În contextul celor mai sus prezentate, Curtea constată faptul că în intervalul 1 ianuarie-1 iulie 2018 legiuitorul, din raţiuni de politică bugetară, a apreciat ca fiind inoportună majorarea valorii punctului de pensie, acesta rămânând plafonat la valoarea de 1.000 lei, astfel cum a fost stabilit prin art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017, începând cu data de 1 iulie 2017. Prin urmare, în intervalul 1 iulie 2017-30 iunie 2018 inclusiv, valoarea punctului de pensie a fost de 1.000 lei, întrucât, începând cu data de 1 iulie 2018, acesta a fost majorat la valoarea de 1.100 lei, în temeiul art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017.
    18. În acest context, Curtea subliniază faptul că este apanajul legiuitorului să intervină asupra actelor normative prin reglementarea unor situaţii care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat, astfel încât măsurile adoptate, în speţă stabilirea valorii punctului de pensie, să nu aibă un impact negativ asupra bugetului consolidat.
    19. De altfel, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 671 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 7 februarie 2020, dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“, sunt interpretate în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor (a se vedea spre exemplu, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Prin urmare, Curtea a apreciat că simpla nemulţumire a asiguraţilor faţă de cuantumul pensiei care rezultă din elementele ce sunt incluse în modul de calcul al acestuia nu poate constitui un temei pentru a constata neconstituţionalitatea textului de lege analizat.
    20. De asemenea, prin Decizia nr. 555 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 3 decembrie 2019, Curtea Constituţională, raportat şi la jurisprudenţa instanţei europene de la Strasbourg, a reţinut că este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În acelaşi sens, prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Frimu şi alţii contra României, paragraful 41, Curtea europeană a reţinut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cele mai în măsură pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului privind stabilirea unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice.
    21. În speţă, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică modul în care legiuitorul a stabilit condiţiile şi criteriile de calcul al pensiilor pentru anul 2018, fiind nemulţumit de faptul că de la 1 ianuarie 2018 nu a primit majorarea valorii punctului de pensie. Or, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa în această materie, exemplu fiind Decizia nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, şi Decizia nr. 1.006 din 8 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 11 august 2010, modul de stabilire a punctajului mediu anual, a valorii punctului de pensie, a condiţiilor de includere a unor perioade în stagiul de cotizare, precum şi a altor condiţii şi criterii de calcul al pensiilor ţine de competenţa şi opţiunea exclusivă a legiuitorului, fiind norme cu caracter tehnic. Aşa fiind, Parlamentul le poate stabili şi modifica în raport cu posibilităţile financiare disponibile ori cu modificările ce se produc în resursele economico-financiare ale societăţii.
    22. Prin urmare, în contextul celor mai sus menţionate, Curtea constată că prevederile art. 19 din Legea nr. 3/2018 nu contravin normelor constituţionale invocate, fiind de competenţa legiuitorului acordarea drepturilor de pensie şi stabilirea valorii punctului de pensie, astfel încât să nu aibă impact negativ asupra bugetului general consolidat.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Filip Dumitrof în Dosarul nr. 401/87/2018 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal - Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016