Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 493 din 25 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 493 din 25 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1163 din 2 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, excepţie ridicată de Fundaţia Copiii Noştri, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 8.869/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 542D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Petre Matei, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Fundaţia Copiii Noştri a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi constatarea neconstituţionalităţii prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, prin raportare la dispoziţiile art. 21 şi 52 din Constituţie. În esenţă, se critică procedura instituită de reglementarea contestată care permite controlarea repetitivă de către autoritatea publică administrativă a unor situaţii în legătură cu care a fost încheiat deja un proces-verbal de constatare şi sancţionare, autoritate care poate să efectueze verificări la nesfârşit şi să identifice „nereguli“ ori de câte ori dispune un nou control. Apreciază, astfel, ca fiind neconstituţională o atare procedură, prin care pot să fie constatate noi corecţii, în baza aceloraşi documente, cu atât mai mult cu cât procesele - verbale anterioare erau contestate şi se aflau pe rolul instanţelor de judecată la momentul la care s-au efectuat noi verificări. Arată, totodată, că pentru justiţiabil o astfel de situaţie este destul de complicată, având în vedere faptul că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este un titlu de creanţă executoriu, care se bucură de prezumţia de legalitate, astfel încât toate conturile şi întreaga activitate a fundaţiei sunt blocate.
    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că autoarea acesteia critică modul de interpretare şi aplicare a legii, nefiind vorba de o veritabilă excepţie, iar, în subsidiar, pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, apreciind că nu sunt încălcate normele constituţionale invocate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    6. Prin Încheierea din 2 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.869/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Fundaţia Copiii Noştri, cu sediul în Bucureşti, cu prilejul judecării unei acţiuni în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, având ca obiect anularea unui act administrativ.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că în speţă, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este afectat de vicii evidente de procedură, de legalitate, de oportunitate şi de temeinicie, întrucât modul în care este redactat art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 conduce la descurajarea persoanei fizice sau juridice vătămate de un act administrativ al administraţiei publice de a valorifica drepturile prevăzute de art. 21 şi 52 din Constituţie, având în vedere faptul că autoritatea administrativă poate proceda la noi verificări şi la stabilirea de noi sancţiuni chiar pe aceleaşi aspecte sesizate anterior. Susţine, de asemenea, că art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, coroborat cu art. 14 din Normele metodologice din 31 august 2011 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, permite ca autoritatea administrativă să poată proceda la noi verificări şi la întocmirea de noi procese-verbale doar în situaţii speciale, de strictă interpretare. Împrejurarea că, în anul 2017, autoritatea administrativă procedează la reverificări, pe acelaşi proiect, pe aceleaşi contracte şi documente, şi stabileşte noi creanţe în sarcina sa reprezintă, în opinia sa, o încălcare a prevederilor art. 41 (privind dreptul la bună administrare) şi ale art. 52 (referitor la respectarea principiului proporţionalităţii) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Mai mult decât atât, arată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, autoritatea administrativă nu poate efectua noi verificări decât dacă apar elemente şi date noi, necunoscute la data finalizării primului control, însă, în speţă, actele supuse verificărilor au fost aceleaşi în toate controalele, atât în anii anteriori, cât şi în 2017. Susţine, astfel, că autoritatea poate să efectueze verificări la nesfârşit şi să identifice „nereguli“ ori de câte ori dispune un control, iar această atitudine întruneşte, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, elementele abuzului de putere, astfel cum acesta este definit atât de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cât şi de prevederile mai sus menţionate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aşa fiind, consideră că posibilitatea autorităţii administrative de a proceda la verificări sine die decurge din interpretarea art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, reglementare care, deşi conţine anumite limitări, conduce la descurajarea persoanei fizice sau juridice vătămate de un act al administraţiei publice de a-şi valorifica drepturile prevăzute de art. 21 şi 52 din Constituţie.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal susţine că „punctul de vedere al instanţei de judecată este obligatoriu faţă de dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, doar în măsura în care excepţia de neconstituţionalitate ar fi fost invocată din oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire, iar în celelalte ipoteze, anume atunci când titularul excepţiei este una din părţile litigante, instanţa are facultatea de a prezenta o opinie.“ Aşa fiind, în cauza de faţă, instanţa de judecată se limitează la justificarea admisibilităţii sesizării Curţii Constituţionale în raport cu dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, care au următorul conţinut normativ:
    - Art. 31:
    "(1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluată de aceeaşi sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.
(2) În condiţiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru eventuale diferenţe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului."


    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi celor ale art. 52 referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, raportat la situaţia de fapt din speţă, Curtea reţine că în data de 30 iunie 2010, autoarea excepţiei, Fundaţia Copiii Noştri, a înregistrat Proiectul cu titlu „Centre de resurse şi sprijin în educaţie“ (CRSE), în care are calitatea de beneficiar. Începând cu finele anului 2013, autoritatea pârâtă - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a demarat o serie de verificări cu privire la proiectul implementat, constatând nereguli atât cu privire la procedurile de achiziţie publică, cât şi cu privire la constatarea ca neeligibile a aceloraşi cheltuieli efectuate în proiect. Ulterior, au fost efectuate alte reverificări, în perioada 6 mai-9 mai 2014, ocazie cu care corecţiile stabilite au fost mărite, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal în care au fost consemnate aceste aspecte, iar toate aceste verificări au făcut obiectul suspiciunii de neregulă din 14 august 2014. În acest context, la data de 22 iunie 2015, a fost emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor cu nr. OI/5997/SJCSN/26.06.2015, prin care s-a stabilit în sarcina autoarei excepţiei de neconstituţionalitate o creanţă de 143.634,32 lei, ca urmare a verificărilor, reverificărilor şi a calculelor pe care autoritatea administrativă le-a efectuat. În data de 16 octombrie 2015, autoarea excepţiei a contestat procesul-verbal şi decizia administrativă la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, instanţă care, la data de 22 aprilie 2016, a pronunţat Sentinţa nr. 1.386 din 22 aprilie 2016 prin care admis contestaţia, a anulat procesul-verbal de constatare nr. OI/5997/SJCSN/26.06.2015 şi a suspendat executarea aceluiaşi act administrativ până la soluţionarea definitivă a cauzei. Autoritatea administrativă a formulat recurs, dosarul aflându-se, la data sesizării Curţii Constituţionale, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în procedură de filtru. În acest context, autoarea excepţiei susţine că, fără să aştepte soluţionarea recursului, autoritatea administrativă a procedat la noi verificări la faţa locului în perioada 14-16 septembrie 2016, respectiv 4-5 octombrie 2016, cu privire la acelaşi proiect, pentru analizarea aceloraşi contracte, care au generat suspiciunea de neregulă din 17 ianuarie 2017 şi cea din 20 ianuarie 2017, în urma cărora au fost efectuate alte verificări de către ofiţerii de control, fiind emisă Nota de constatare cu nr. OI/2226/20 martie 2017 şi procesul-verbal din 23 martie 2017. Din consultarea datelor aflate pe portalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curtea reţine că, la data de 12 iunie 2019, această instanţă de judecată a admis recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice împotriva Sentinţei nr. 1.386 din 22 aprilie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
    15. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 reglementează activităţile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alţi donatori internaţionali. Prevederile acestui act normativ se aplică autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi oricăror alte instituţii publice care au atribuţii privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea şi urmărirea încasării creanţelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, precum şi oricăror alţi operatori economici cu capital public sau privat care desfăşoară activităţi finanţate din fonduri europene în baza unor acte juridice. Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia.
    16. Potrivit art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectuează de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora, cu excepţiile prevăzute de lege. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 21 din ordonanţa de urgenţă precitată, verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, iar înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. Astfel, structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.
    17. Curtea observă că, potrivit art. 21 alin. (23) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activităţii de organizare a verificării, cu excepţiile prevăzute la alin. (25) şi (26) ale aceluiaşi articol. Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi constituie titlu de creanţă care se emite în vederea stingerii acestei creanţe.
    18. Astfel, potrivit art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, constituie titlu executoriu, după caz, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare şi procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanţa bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal; hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. Titlul de creanţă poate fi anulat de către autoritatea emitentă, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, anularea acestuia generând anularea actelor subsecvente, în mod corespunzător. Totodată, împotriva titlului de creanţă se poate formula contestaţie în termen de decădere de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării acestuia, iar obiectul contestaţiei administrative îl pot constitui numai sumele şi măsurile stabilite şi înscrise în procesul-verbal de stabilire a creanţei bugetare care reprezintă titlu de creanţă. Potrivit art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, decizia de soluţionare a contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, iar deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, procedură la care, de altfel, autoarea excepţiei din cauza de faţă a şi recurs.
    19. Curtea reţine că, potrivit art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, criticat în speţă, activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluată de aceeaşi sau altă structură de control (prevăzută la art. 20 din acest act normativ) dacă, până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora. În aceste condiţii se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru eventuale diferenţe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului. În acest context, referitor la termenul de prescripţie la care face referire reglementarea criticată, Curtea observă că, potrivit art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, dreptul de a stabili creanţa bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internaţional prin emiterea declaraţiei finale de închidere, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internaţional prevăd un termen mai mare. Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune potrivit dreptului comun. Referitor la întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani, acestea se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de normele comunitare respective.
    20. Curtea reţine, totodată, că, potrivit art. 14 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 875 din 31 august 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 15 septembrie 2011, datele suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă precitată, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea, în sesizări, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotărâri definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele judecătoreşti, primite de către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare iniţial.
    21. Prin urmare, în contextul criticilor formulate, Curtea apreciază că nemulţumirile autoarei excepţiei nu decurg din neconstituţionalitatea intrinsecă a prevederilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, despre care însăşi aceasta precizează că permit ca autoritatea administrativă să poată proceda la noi verificări şi la întocmirea de noi procese-verbale, dar doar în situaţii speciale, de strictă interpretare, ci, mai degrabă, din aspecte particulare, de fapt, ale speţei. Împrejurarea că, în speţă, autoritatea administrativă a procedat la noi verificări/reverificări la faţa locului, cu privire la acelaşi proiect, situaţie ce a generat emiterea în anul 2017 a unei noi note de constatare şi a unui nou proces-verbal, se circumscrie cadrului normativ reglementat de legiuitor, în care s-a specificat că activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluată de aceeaşi sau altă structură de control în situaţia în care apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora, însă numai până la data împlinirii termenului de prescripţie de 5 ani, astfel cum prevede art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.
    22. În acest context, Curtea învederează faptul că dacă asemenea activităţi au fost derulate de autoritatea administrativă, prin structurile de control, după împlinirea termenului de prescripţie menţionat, în această situaţie revine instanţelor judecătoreşti competente rolul de interpretare şi de aplicare a legii, în cazul concret dedus judecăţii, acestea urmând, astfel, să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia actelor administrative contestate, o atare operaţiune reprezentând atributul suveran al instanţei de judecată, în opera de înfăptuire a justiţiei.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Fundaţia Copiii Noştri, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 8.869/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016