Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 477 din 25 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 477 din 25 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1191 din 8 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Katalin Lazar în Dosarul nr. 2.860/117/2015 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.476D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că părţile Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor au transmis la dosar note scrise cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, exprimându-şi opinia în sensul netemeiniciei acesteia.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textul de lege criticat este în acord cu prevederile Legii fundamentale invocate în motivarea acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 15 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.860/117/2015, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Katalin Lazar într-o cauză civilă referitoare la soluţionarea unei notificări formulate în condiţiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că pentru notificările formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 care au fost soluţionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 nu a existat nicio plafonare a suprafeţei ce putea fi restituită sau a sumei maxime ce putea fi acordată în compensaţie. De altfel, nici în prezent nu este în vreun fel plafonată suma ce poate fi acordată în compensare pentru imobilele construcţii preluate de statul român în perioada 1945-1989. Stabilirea unui astfel de plafon, după 12 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, determină un tratament discriminatoriu aplicat unor persoane aflate în aceeaşi situaţie. Cei care au avut şansa să le fie soluţionate cererile de restituire înainte de data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 sunt plasaţi pe o poziţie net superioară persoanelor ale căror cereri nu au fost soluţionate până la această dată, din motive care nu ţin de comportamentul solicitanţilor. Instituirea limitei de 50 ha/proprietar, în condiţiile în care dreptul de proprietate al acestuia depăşeşte această limită, echivalează cu o consolidare a preluării abuzive şi cu o nouă confiscare abuzivă de către stat. Prin modul de aplicare temporală, textul de lege criticat contravine şi dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie privind neretroactivitatea legii civile, întrucât persoanele care au formulat cereri de restituire în temeiul legilor de fond funciar sau în temeiul Legii nr. 10/2001 au dobândit speranţa legitimă că vor beneficia de efectele acestor legi, or, plafonul de 50 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită la restituire/despăgubire, prevăzut de textul de lege criticat, se aplică cererilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, care nu prevedea o asemenea limită.
    7. Tribunalul Cluj - Secţia civilă consideră că limitările aduse de legiuitor în materia restituirii proprietăţilor nu contravin egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi nici neretroactivităţii legii, raportat la jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în materia aplicării principiului de drept tempus regit actum.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care au fost adoptate.
    10. Avocatul Poporului opinează că textul de lege criticat este constituţional, fiind în concordanţă cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate în motivarea criticii.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: „Cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive, formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se soluţionează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiţia ca această suprafaţă să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar“.
    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) care statuează cu privire la neretroactivitatea legii civile şi art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la principiul egalităţii. Se mai invocă, prin raportare la art. 20 din Constituţie, şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privitoare la interzicerea discriminării şi cele ale Protocolului nr. 12 adiţional la convenţia menţionată, referitoare la interzicerea generală a discriminării.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat a fost analizat prin Decizia nr. 384 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 30 octombrie 2017, în considerentele căreia Curtea a reţinut (paragraful 23) că, prin intermediul legilor reparatorii, şi anume prin dispoziţiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, coroborate cu cele ale art. 8 alin. (3) şi ale art. 9 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, legiuitorul a consacrat posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele fizice în echivalent arabil în limita a 50 ha de proprietar deposedat. Curtea a constatat că reconstituirea dreptului de proprietate privată se realizează asupra terenurilor cu destinaţie agricolă, indiferent că acestea sunt situate în intra- sau extravilanul localităţilor.
    16. Curtea a observat (paragraful 25), totodată, că Legea nr. 10/2001, prin art. 8 alin. (1), clarifică relaţia dintre măsurile de restituire reglementate de Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000 şi Legea nr. 10/2001, stabilind că nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001 terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării şi nici cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 şi prin Legea nr. 1/2000. Deşi Legea nr. 10/2001 nu reglementează nicio limitare sub aspectul suprafeţei în privinţa restituirii imobilelor care intră sub incidenţa sa, instituind, aşadar, o restitutio in integrum, prin prevederile art. 8 alin. (1), antereferite, exclude din sfera sa de aplicare terenurile care la data preluării erau agricole, plasându-le implicit în domeniul de aplicare al Legii nr. 18/1991, care instituie limitarea expresă la 50 ha.
    17. În acest context legislativ, Curtea a reţinut (paragraful 27) că art. 15 din Legea nr. 165/2013 reglementează limita care trebuie respectată pentru soluţionarea cererilor de restituire vizând terenuri intravilane agricole rezultată din coroborarea dintre Legea nr. 10/2001, Legea nr. 18/1991 şi Legea nr. 1/2000, limită care se subsumează cotei de 50 ha, stabilită de aceste acte normative. Prin urmare, Curtea a subliniat (paragraful 28) că art. 15 din Legea nr. 165/2013 stabileşte relaţia dintre cele două legi de restituire, precizând că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, indiferent că sunt în intra- sau extravilanul localităţilor, nu trebuie să depăşească 50 ha/proprietar deposedat.
    18. Aşadar, noua reglementare - conţinută în textul de lege ce formează obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate -, continuând linia firească trasată de legile reparatorii de restituire, nu permite depăşirea cotei maxime stabilite de lege prin alternanţa dintre măsurile reparatorii cuprinse în cele două legi. Curtea a apreciat că o viziune contrară ar duce la caracterul iluzoriu al cotei de 50 ha - condiţie de ordine publică în domeniul restituirilor - pentru că, în realitate, aceasta ar privi numai terenurile extravilane agricole, iar cele intravilane agricole ar urma să se restituie fără nicio limită. În acest fel, ar fi schimbat criteriul avut în vedere de legiuitor atunci când a adoptat Legea nr. 18/1991, în sensul că acesta s-ar circumscrie caracterului intra-/extravilan în determinarea limitei de 50 ha (a locului unde se află terenul aparţinând unei unităţi administrativ-teritoriale de bază), când, în realitate, legea se referă la criteriul categoriei de folosinţă a terenurilor.
    19. Curtea a mai observat (paragraful 29 din Decizia nr. 384 din 6 iunie 2017) că sintagma „agricole la data preluării abuzive“ subliniază faptul că, dacă, ulterior preluării, categoria de folosinţă a acestor terenuri a fost schimbată, nu înseamnă că ele intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001 şi că ar putea fi restituite indiferent de suprafaţă în temeiul acestei legi, ci faptul că legea aplicabilă este Legea nr. 18/1991, cu respectarea cotei de 50 ha. O atare reglementare este firească din moment ce legile reparatorii vizează, de principiu, reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, astfel cum aceasta exista la data preluării.
    20. Prin urmare, din această perspectivă, Curtea a constatat (paragraful 30) că art. 15 din Legea nr. 165/2013 are caracter explicativ, fără a aduce vreun element novatoriu în privinţa substanţei măsurilor de restituire sau a procedurii de restituire.
    21. Aşadar, nu se poate reţine susţinerea autoarei prezentei excepţii în sensul că art. 15 ar crea o situaţie discriminatorie, dezavantajoasă celor ale căror notificări sunt soluţionate prin luarea în considerare a condiţionalităţii impuse de acesta, de vreme ce şi sub imperiul Legii nr. 10/2001 exista o asemenea limitare, dedusă din interpretarea coroborată mai sus prezentată. Din acelaşi considerent, al continuităţii în timp a soluţiei legislative, nu se poate pune nici problema retroactivităţii dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 165/2013.
    22. De altfel, în ceea ce priveşte limitarea suprafeţei restituite pe fiecare titular deposedat, la 50 ha pentru terenurile agricole şi 10 ha pentru terenurile forestiere, potrivit Legii nr. 18/1991, Curtea a constatat în jurisprudenţa sa, reprezentată, de exemplu, de Decizia nr. 43 din 4 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 11 aprilie 2003, că reprezintă o soluţie legislativă care corespunde unei opţiuni politice ce ţine de competenţa legiuitorului, nefiind o problemă de contencios constituţional.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Katalin Lazar în Dosarul nr. 2.860/117/2015 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016