Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 47 din 4 februarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1), art. 97 alin. (3) şi ale art. 114 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 47 din 4 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1), art. 97 alin. (3) şi ale art. 114 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 552 din 26 iunie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a „prevederilor art. 97 alin. (3) în referire la art. 114, precum şi dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat“, excepţie ridicată de Georgeta Nicolau în Dosarul nr. 631/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.277D/2019.
    2. La primul termen de judecată, din data de 17 decembrie 2019, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, Curtea a luat în discuţie cererea de amânare a dezbaterilor formulată de autoarea excepţiei, în vederea pregătirii apărării. În temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborate cu cele ale art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea a dispus amânarea dezbaterilor pentru data de 4 februarie 2020 şi citarea părţilor din dosar.
    3. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, care au fost legat citate. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că este garantat doar dreptul la pensie, nu şi cuantumul acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 631/109/2019, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (3) cu referire la art. 114 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, precum şi a dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 223/2015, excepţie ridicată de Georgeta Nicolau într-o cauză având ca obiect contestarea unei decizii de pensionare. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.277D/2019.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că spre deosebire de pensionarii din sistemul public de pensii pentru care art. 107 din Legea nr. 263/2010 prevede posibilitatea de a solicita casei de pensii revizuirea drepturilor de pensie în situaţia în care, ulterior stabilirii acestora, se constată diferenţe între sumele stabilite şi cele legal cuvenite şi de a se achita diferenţele în cadrul termenului general de prescripţie, Legea nr. 223/2015 nu prevede o atare posibilitate şi pentru beneficiarii pensiilor militare, ci doar posibilitatea casei sectoriale de pensii de a revizui din oficiu şi de a recupera de la pensionarii militari eventuale sume încasate necuvenit. Totodată, Legea nr. 223/2015 nu conţine nicio prevedere care să facă trimitere la eventuala ei completare cu dispoziţiile Legii nr. 263/2010, ci doar cu cele ale Codului de procedură civilă şi ale art. 104 din Legea nr. 304/2004. Ca urmare, nu se poate invoca aplicarea directă sau prin analogie a prevederilor art. 107 din Legea nr. 263/2010. Din această perspectivă, se invocă excepţia de neconstituţionalitate a art. 97 alin. (3) şi a art. 114 din Legea nr. 223/2015 prin raportare la art. 16 alin. (1) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie, întrucât interpretarea potrivit căreia beneficiarul unei pensii militare nu poate solicita revizuirea drepturilor de pensie conduce la tratament diferenţiat nejustificat, lipsit de vreun motiv de ordin obiectiv, între pensionarii din sistemul militar şi pensionarii din sistemul public de pensii.
    6. De asemenea, discriminarea subzistă şi faţă de pensionarii din sistemul public de pensii care beneficiază, în funcţie de condiţiile de muncă, de sporuri, dar fără limitări impuse de măsuri precum cea prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015.
    7. Referitor la neconstituţionalitatea art. 55 din Legea nr. 223/2015 prin raportare la art. 16 din Constituţie, se precizează că art. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare defineşte distinct militarii în activitate, în rezervă şi în retragere, neexistând identitate între militarii în rezervă şi cei în retragere. Textul de lege criticat instituie, pentru urmaşii militarilor decedaţi din cauza unor evenimente intervenite în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, un beneficiu care constă în acordarea unei pensii de urmaş egală cu baza de calcul a pensiei militare de stat. Dar acest beneficiu nu este acordat şi urmaşilor militarilor în retragere. În plus, beneficiul este prevăzut sub condiţia ca decesul să fie urmarea unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente, iar nu a oricăror evenimente produse în timpul şi din cauza serviciului. Se consideră că ambele limitări sunt nejustificate, deoarece, ţinând seama că scopul beneficiului constă în gratificarea urmaşilor militarilor decedaţi din cauza unor împrejurări intervenite în timpul serviciului, nu are relevanţă dacă militarul decedat era la acel moment în activitate, în rezervă sau în retragere şi, totodată, nici cauza decesului, câtă vreme există legătură cauzală între deces şi evenimentul care l-a generat, eveniment survenit în timpul şi din cauza serviciului. Pot exista astfel situaţii în care chiar din cauza unor împrejurări precum cele expuse de text (de exemplu, accident/acţiuni specifice) militarul să sufere prejudicii fizice grave care să genereze trecerea sa „în retragere“ cu scoatere din evidenţă, iar, ulterior, din aceleaşi cauze să decedeze. Este evident că urmaşii acestor militari în retragere nu pot fi excluşi de la aplicarea dreptului prevăzut de art. 55 din Legea nr. 223/2015 doar din cauza faptului că nu erau „în rezervă“ sau „în activitate“. Tot astfel, nu pot fi excluse orice fel de evenimente în legătură directă cu decesul militarului în situaţia în care acestea s-au produs „în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu“. În aceste condiţii, consideră că prin neaplicarea art. 55 din Legea nr. 223/2015 şi urmaşilor militarilor în retragere şi, totodată, prin folosirea sintagmei alte asemenea evenimente se creează un tratament juridic discriminatoriu între cetăţeni (urmaşi ai unor militari decedaţi) aflaţi în situaţii identice.
    8. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    9. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie „dispoziţiile art. 97 alin. (3) în referire la art. 114, precum şi dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat“. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă, însă, că nu sunt criticate prevederile art. 55 din Legea nr. 223/2015, integral, ci exclusiv cele conţinute în art. 55 alin. (1). Prin urmare, având în vedere cele anterior precizate, în prezenta cauză Curtea este învestită cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1), art. 97 alin. (3) şi art. 114 din Legea nr. 223/2015, care au următorul conţinut:
    - Art. 55 alin. (1): „Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu baza de calcul prevăzută la art. 28.“;
    – Art. 97 alin. (3): „Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.“;
    – Art. 114: „(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militară se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani. (2) Sumele plătite necuvenit cu titlu de pensie militară prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu. (3) Debitele reprezentând pensii şi alte drepturi de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc. (4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.“

    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiţiei.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 97 alin. (3) şi ale art. 114 din Legea nr. 223/2015 nu au legătură cu soluţionarea cauzei, aşa cum impun prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor [...] privind neconstituţionalitatea unei [...] dispoziţii dintr-o lege [...] care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“.
    15. Dispoziţiile art. 97 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 prevăd că „Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive“. Potrivit alineatului 1 al art. 97, deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii. Or, având în vedere că, în litigiul în care a fost ridicată excepţia, autoarea a atacat, în temeiul art. 99 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, o hotărâre a comisiei de contestaţii, este evident că autoarea nu a fost, în fapt, împiedicată de dispoziţiile pe care le critică, respectiv art. 97 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, să se adrese instanţei judecătoreşti. Acestea prevăd caracterul definitiv al deciziilor necontestate în termenul de 30 de zile de la comunicare, ipoteză în care nu se află autoarea excepţiei, astfel încât dispoziţiile art. 97 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 nu au legătură cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea.
    16. Curtea constată că ipoteza normativă a dispoziţiilor art. 114 din Legea nr. 223/2015 o reprezintă situaţia în care o persoană încasează sume de bani necuvenite cu titlu de pensie militară. Or, obiectul litigiului, aşa cum a fost reţinut de către instanţa care a sesizat Curtea, constă într-o acţiune formulată de autoarea excepţiei împotriva hotărârii comisiei de contestaţii prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva deciziei casei sectoriale de pensii prin care, în temeiul art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, i-a fost actualizat cuantumul pensiei. Prin urmare, acţiunea care face obiectul litigiului în care a fost ridicată excepţia a fost formulată de către o beneficiară a unei pensii militare nemulţumită de cuantumul pensiei stabilit de casa sectorială de pensii; însă, în cazul dispoziţiilor art. 114 din Legea nr. 223/2015, dimpotrivă, casele de pensii sectoriale sunt titulare ale dreptului la acţiune având ca obiect recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensii militare. În aceste condiţii, în mod evident, dispoziţiile art. 114 din Legea nr. 223/2015 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Ca atare, având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate [...] privind neconstituţionalitatea [...] unei dispoziţii dintr-o lege [...] care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 114 din Legea nr. 223/2015.
    17. Cu referire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că dreptul pe care acestea îl instituie, respectiv acordarea unei pensii de urmaş, este condiţionat de întrunirea de către titularii acestuia a unor condiţii referitoare la calitatea pe care cadrele militare trebuie să o fi avut în momentul decesului pentru ca urmaşii lor să beneficieze de pensie şi a unor condiţii referitoare la împrejurările în care a intervenit decesul.
    18. În ceea ce priveşte prima condiţie, dispoziţiile criticate prevăd ca titularii dreptului să fie urmaşi ai militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare. Potrivit art. 4 din Legea nr. 80/1995, „Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situaţii: a) în activitate, când ocupă o funcţie militară [...] b) în rezervă, când nu ocupă o funcţie militară, dar întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate; c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar“. Legea îi exclude, deci, din categoria beneficiarilor pensiei de urmaş pe urmaşii cadrelor militare în retragere, soluţie apreciată ca fiind discriminatorie de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Cu referire la împrejurările în care trebuie să fie survenit decesul, dispoziţiile criticate impun mai multe condiţii care trebuie să fie cumulativ îndeplinite pentru acordarea pensiei de urmaş. În primul rând, cadrele militare trebuie să fi desfăşurat acţiuni specifice serviciului sau unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român. În al doilea rând, în acest interval să fi intervenit una dintre următoarele situaţii: accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente. În al treilea rând, accidentele, catastrofele sau alte asemenea situaţii să se fi produs din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român. În al 4-lea rând, decesul cadrului militar să se fi produs din cauza accidentelor, catastrofelor sau altor asemenea evenimente anterior menţionate. Autoarea excepţiei apreciază că aceste condiţii sunt prea restrictive.
    20. Curtea observă că, potrivit art. 14 din Legea nr. 223/2015, pensia de urmaş face parte, alături de pensia de serviciu şi de invaliditate, din categoriile de pensii care se acordă în sistemul pensiilor militare de stat. Condiţiile instituite de legiuitor prin dispoziţiile criticate nu îi discriminează pe urmaşii militarilor în retragere faţă de urmaşii militarilor în activitate şi cei ai militarilor în rezervă, deoarece legiuitorul, în mod legitim, a dat o importanţă deosebită diferenţelor inerente dintre, pe de o parte, categoria militarilor în activitate şi a celor aflate în rezervă şi, pe de altă parte, a militarilor aflaţi în retragere.
    21. Pentru înţelegerea acestor diferenţe, esenţială este sintagma îndeplinirea serviciului militar. Astfel, cadrele militare în activitate, adică acelea care ocupă o funcţie militară, îndeplinesc în mod efectiv serviciul militar. Ţinând seama de natura activităţilor militare, legiuitorul a instituit, în art. 4 lit. b) din Legea nr. 80/1995, şi categoria cadrelor militare care, deşi nu ocupă o funcţie militară şi nu îndeplinesc, deci, efectiv serviciul militar, îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, iar, la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate. Având în vedere condiţia obiectivă a acestor două categorii de cadre militare, adică îndeplinirea efectivă a serviciului militar sau posibilitatea de a-l îndeplini în mod efectiv, legiuitorul, prin dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, a stabilit o măsură care să devină operantă în eventualitatea producerii, în condiţiile anterior analizate, decesului unui cadru militar care face parte dintr-una din cele două categorii anterior menţionate. Această măsură constă în acordarea unei pensii pentru urmaşii cadrelor militare decedate în condiţiile prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.
    22. În mod evident, măsura acordării pensiei de urmaş prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 reprezintă o opţiune a legiuitorului român de a-i proteja pe urmaşii cadrelor militare decedate în îndeplinirea serviciului. Or, ţinând cont că urmărirea unui astfel de obiectiv se situează în marja de apreciere a statului şi are o deplină legitimitate constituţională, este justificată şi opţiunea acestuia de a exclude de la beneficiul pensiei pe urmaşii cadrelor militare aflate în retragere care, potrivit art. 4 lit. c) din Legea nr. 80/1995, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar şi al căror deces, eo ipso, nu ar putea interveni în legătură cu îndeplinirea acestuia. Legiuitorul a acordat, în mod justificat, o greutate decisivă faptului că doar cadrele militare în activitate şi în rezervă îndeplinesc sau pot îndeplini serviciul militar, nu şi cadrele militare în retragere, şi, la fel de justificat, a exclus de la beneficiul prevăzut de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 pe urmaşii acestei din urmă categorii de cadre militare.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (3) şi ale art. 114 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Georgeta Nicolau în Dosarul nr. 631/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi parte în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 februarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016