Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 447 din 23 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (2) şi ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 447 din 23 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (2) şi ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1099 din 18 noiembrie 2020

┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, doamna procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (2) şi ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, excepţie ridicată de partidul Forţa Moldova, de Costel Cotîrlan Simioniuc şi de Irina Chicoş în Dosarul nr. 3.721/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.177D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde partea Ion Flueraş, lipsind autorii excepţiei şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Având cuvântul, partea prezentă solicită admiterea acţiunii, în special în considerarea „ultimelor acţiuni ale Senatului şi ale Camerei Deputaţilor.“
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 10 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.721/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de partidul Forţa Moldova, de Costel Cotîrlan Simioniuc şi de Irina Chicoş într-o cauză având ca obiect cerere de dizolvare a unor partide politice.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că dispoziţiile legale criticate interzic accesul direct la justiţie unei persoane fizice/juridice în ceea ce priveşte formularea unei cereri de dizolvare a unui partid politic, deoarece doar Ministerul Public are acest drept. Or, Ministerul Public este subordonat Ministerului Justiţiei, astfel că acest drept este şi mai mult limitat atunci când în discuţie este cererea de dizolvare a unui partid aflat la guvernare, căci este foarte probabil ca Ministerul Public să considere că nu se impune o atare acţiune în instanţă, indiferent de probele prezentate.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă consideră că textele legale criticate sunt constituţionale. Opţiunea legiuitorului asupra acestei chestiuni este categorică, din raţiuni ce ţin de stabilitatea climatului politic, ca valoare socială în sine, limitând dizolvarea unui partid politic legal înfiinţat la cazurile strict stabilite şi la persoanele - la fel de strict şi limitativ stabilite - care au legitimitatea de a o cere.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Autorităţile publice menţionate nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (2) şi ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, având următorul cuprins:
    "ART. 45
    (2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public şi se soluţionează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5).
    ART. 46
    (2) Pentru partidul politic aflat în oricare dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), Tribunalul Bucureşti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenţei sale, cu respectarea normelor de procedură prevăzute la art. 26 alin. (2)-(4)."

    12. În opinia autorilor excepţiei, textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit textelor de lege criticate, Ministerul Public poate solicita Tribunalului Bucureşti dizolvarea unui partid politic, în temeiul art. 45 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, sau constatarea încetării existenţei acestuia, invocând art. 46 alin. (2) din lege. Instanţa competentă judecă oricare dintre aceste cereri după o procedură comună, respectiv: se pronunţă în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii, împotriva acestei hotărâri partea interesată putând face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii. Instanţa de apel se pronunţă prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului, iar în cazul cererii de dizolvare, hotărârea definitivă de admitere se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
    14. Analizând dispoziţiile Legii nr. 14/2003, Curtea observă că un partid politic poate fi dizolvat pe cale judecătorească numai cu îndeplinirea anumitor condiţii strict prevăzute de art. 45 alin. (1), şi anume dacă: a) se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege; b) scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice; c) realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; d) partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia; e) ca urmare a inactivităţii constatate de Tribunalul Bucureşti conform art. 46 alin. (1); f) ca urmare a aplicării art. 26 (referitoare la radierea partidului politic).
    15. La rândul său, inactivitatea unui partid politic se poate constata în următoarele situaţii enumerate la art. 46 alin. (1): a) nu a ţinut nicio adunare generală timp de 5 ani; b) nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare.
    16. Constatarea inactivităţii unui partid politic în condiţiile de mai sus echivalează cu constatarea încetării existenţei acestuia şi reprezintă una dintre cauzele pentru care Ministerul Public poate formula cerere de dizolvare a partidului politic.
    17. Autorii excepţiei sunt nemulţumiţi, aşadar, că nu pot formula şi înregistra în nume propriu cereri de dizolvare sau de constatare a încetării existenţei unui partid politic, ci numai prin intermediul Ministerului Public, aspect considerat de natură să încalce accesul liber la justiţie al acestora.
    18. Faţă de cele de mai sus, Curtea arată că, potrivit art. 8 alin. (2) din Constituţie şi normelor Legii nr. 14/2003, partidele politice sunt persoane juridice de drept public, reprezentând asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Art. 8 alin. (2) din Constituţie consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenţionată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutine, potrivit legii. Misiunea legală şi constituţională a partidului politic urmăreşte, aşadar, realizarea unui interes public general al cetăţenilor.
    19. Pe de altă parte, rolul Ministerul Public este, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituţie, de a reprezenta interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
    20. În ce priveşte raportul dintre activitatea partidelor politice - de la înfiinţare şi până la radiere - şi Ministerul Public, Curtea constată, parcurgând Legea nr. 14/2003, că acesta din urmă, în aplicarea normelor constituţionale ale art. 131 alin. (1) din Constituţie, exercită un rol activ atât în procedura de înregistrare a unui partid politic cât şi, prin simetrie, în cea de dizolvare.
    21. Astfel, în ce priveşte procedura înregistrării, prevăzută de art. 18-24 din Legea nr. 14/2003, Ministerul Public poate formula apel împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti referitoare la cererea de înregistrare a unui partid politic, acelaşi drept de acţiune avându-l şi conducătorul organului executiv al partidului politic şi membrii fondatori, precum şi persoanele fizice sau juridice interesate care depun cerere de intervenţie în interes propriu. Aşadar, la procedura înregistrării au acces mai multe subiecte de drept, nu doar Ministerul Public, printre care şi persoanele interesate care fac cerere de intervenţie în proces.
    22. Cu referire la procedura de dizolvare a partidelor politice, cererea poate fi iniţiată, într-adevăr, doar de Ministerul Public, în condiţiile art. 45 alin. (2) şi ale art. 46 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, iar aceasta se soluţionează de Tribunalul Bucureşti potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)-(5). Or, art. 26 alin. (3) prevede că „Împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti partea interesată poate face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii“, ceea ce denotă, practic, voinţa legiuitorului de a asigura un mijloc procesual pentru exercitarea liberului acces la justiţie, prevăzut de art. 21 din Constituţie, aşadar, o cale de atac promovată împotriva hotărârii instanţei judecătoreşti competente.
    23. Faptul că legea nu prevede posibilitatea oricărei persoane interesate să solicite direct şi ab initio dizolvarea unui partid politic sau constatarea încetării existenţei acestuia nu poate reprezenta o negare a dreptului cetăţeanului la justiţie, deoarece, aşa cum s-a arătat, această prerogativă intră în sfera de competenţă a Ministerului Public - reprezentant în justiţie, prin Constituţie, al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
    24. Această soluţie juridică asigură, totodată, echilibrul dintre interesul individual de a supune instanţei de judecată competente o solicitare de dizolvare a unui partid politic şi necesitatea asigurării pluralismului politic într-o societate democratică. Astfel, partea interesată are posibilitatea de a contesta, prin formularea apelului, hotărârea Tribunalului Bucureşti cu privire la cererea Ministerului Public de dizolvare a unui partid politic, fără ca această instanţă - unica competentă în această materie - să fie încărcată cu solicitări individuale, care, în contextul pluralismului politic şi al spiritului competitiv, de multe ori ar putea avea caracter şicanatoriu, fiind, deci, lipsite de un interes legitim.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de partidul Forţa Moldova, de Costel Cotîrlan Simioniuc şi de Irina Chicoş în Dosarul nr. 3.721/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 45 alin. (2) şi ale art. 46 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Claudia-Margareta Krupenschi

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016