Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 437 din 23 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 437 din 23 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 981 din 23 octombrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, excepţie ridicată de Daniela Ilie, Gheorghe Moiseiu, Camelia Moiseiu, Ion Ilie, Samir Ali, Vasile Săndulache, Ion Cocârgeanu şi Constantin Ion Posirca în Dosarul nr. 7.049/118/2016 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.287D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că prevederile legale criticate nu contravin principiului constituţional al accesului liber la justiţie, de vreme ce se prevede obligativitatea publicării hotărârii adunării generale a membrilor cooperatori în Monitorul Oficial al României.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.049/118/2016, Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. Excepţia a fost invocată de Daniela Ilie, Gheorghe Moiseiu, Camelia Moiseiu, Ion Ilie, Samir Ali, Vasile Săndulache, Ion Cocârgeanu şi Constantin Ion Posirca într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind anularea unei hotărâri a adunării extraordinare a membrilor cooperatori ai unei societăţi cooperative.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederea legală criticată încalcă principiul constituţional al accesului liber la justiţie, dat fiind faptul că stabilirea termenului de contestare a hotărârilor adunării generale a membrilor cooperatori, prin raportare la data menţionării în registrul comerţului, nu este de natură să asigure o efectivă aducere la cunoştinţa membrilor cooperatori interesaţi a existenţei şi conţinutului hotărârii adunării generale. În acest sens se susţine că data menţionării hotărârii în registrul comerţului nu reprezintă o efectivă comunicare către persoanele interesate, având în vedere faptul că această procedură nu este supusă unei forme de publicitate accesibilă, iar conţinutul hotărârii nu poate fi consultat de către membrii cooperatori interesaţi, nefiind menţionat în registrul comerţului. Se mai susţine că prevederea legală criticată impune destinatarilor acesteia o conduită excesivă şi nejustificată, de natură a reprezenta un obstacol pentru membrii cooperatori care au interesul să conteste hotărârea, dat fiind faptul că aceştia ar trebui să se prezinte zilnic la sediul registrului comerţului, în timpul programului cu publicul, iar în situaţia existenţei unor înregistrări noi ar trebui să achite o taxă pentru eliberarea unor copii după hotărâre. Or, există riscul ca acestea să fie eliberate după expirarea termenului de 15 zile în care hotărârea ar putea fi contestată. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 670 din 18 mai 2011, precum şi Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 21 februarie 1975, pronunţată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit.
    6. Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că necesitatea formulării unei acţiuni în desfiinţarea unei hotărâri într-un anumit termen este justificată de specificul relaţiilor dintre membrii cooperatori şi cooperaţie, pe de o parte, precum şi de celeritatea relaţiilor născute între cooperaţie şi alţi profesionişti şi de principiul stabilităţii raporturilor juridice. Posibilitatea de a formula oricând o acţiune în constatarea nulităţii unei hotărâri a adunării generale este de natură a tulbura relaţiile dintre membrii cooperatori sau dintre cooperativă şi alte subiecte de drept, în condiţiile în care acestea se desfăşoară inclusiv ca urmare a măsurilor luate prin hotărârile adunării generale. De asemenea, se apreciază că accesul liber la justiţie reglementat de art. 21 din Constituţie nu trebuie interpretat în sensul că orice parte se poate adresa instanţei, pentru apărarea drepturilor sale, oricând şi în orice condiţii, iar acţiunile şi cererile părţilor trebuie formulate potrivit principiilor de drept material şi procesual care reglementează materia aferentă obiectului cauzei.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 20 mai 2014, potrivit cărora: „(3) Hotărârile adunării generale contrare prevederilor prezentei legi şi ale actului constitutiv pot fi atacate în justiţie în termen de 15 zile de la data menţionării în registrul comerţului, de oricare dintre membrii cooperatori care au luat parte la adunarea generală şi au votat împotrivă sau care nu au participat la adunarea generală.“
    11. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 18 din Codul civil, cele mai importante registre publice, prin intermediul cărora se asigură publicitatea şi opozabilitatea actelor în România sunt cartea funciară, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, şi registrul comerţului. În temeiul art. 4 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, registrul comerţului este public, iar oficiul registrului comerţului este obligat să elibereze, pe cheltuiala persoanei care a înregistrat cererea, informaţii, extrase de registru şi certificate constatatoare despre datele înregistrate în registrul comerţului, precum şi certificate constatatoare că un anumit act sau fapt este ori nu este înregistrat, copii şi copii certificate de pe înregistrările efectuate în registru şi de pe actele prezentate, pentru care se percep tarife.
    13. Aşadar, Curtea reţine că membrii cooperatori care nu au participat la adunarea generală pot solicita oficiului registrului comerţului eliberarea de copii ale hotărârii adoptate, în schimbul perceperii unui tarif, care potrivit art. 4 alin. (5) din Legea nr. 26/1990, republicată, nu va putea depăşi costurile administrative implicate de eliberarea acestora. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 962/2017 privind aprobarea tarifului pentru unele operaţiuni efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 5 ianuarie 2018, acesta este de 0,2 lei per pagină atât pentru copiile simple, cât şi pentru copiile certificate.
    14. Problematica plăţii unui tarif pentru a avea acces la o publicaţie, în scopul încunoştiinţării persoanelor interesate de înregistrările şi menţiunile făcute în aceasta, a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie. Astfel, prin Decizia nr. 367 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2009, ale cărei considerente îşi păstrează valabilitatea mutatis mutandis şi în cauza de faţă, pronunţându-se în privinţa publicităţii asigurate prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, reglementată de dispoziţiile art. 7 alin. (1)-(3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006 (devenit art. 42 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014), în privinţa unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea a reţinut că accesul la justiţie şi exercitarea dreptului la apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiţionări în vederea unei bune administrări a justiţiei, condiţionări ce pot îmbrăca şi forma unor obligaţii de ordin financiar. În mod evident, aceste condiţionări trebuie să îşi găsească o justificare rezonabilă şi proporţională cu obiectivul propus şi să nu ducă la imposibilitatea de exercitare efectivă a drepturilor fundamentale mai sus menţionate. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat în mod constant că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. De asemenea, în privinţa accesului liber la justiţie, Curtea a mai reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 432 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 25 octombrie 2019, paragraful 21).
    15. În prezenta cauză, Curtea mai reţine că prevederile legale criticate, ce instituie posibilitatea oricărui membru cooperator care fie a luat parte la adunarea generală, dar a votat împotrivă, fie nu a participat la adunarea generală, de a ataca în justiţie hotărârile adunării generale, în termen de 15 zile de la data menţionării în registrul comerţului, îşi găsesc justificarea în specificul relaţiilor dintre societate şi membrii cooperatori, guvernate de principiile cooperatiste prevăzute de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 şi, respectiv, al relaţiilor dintre societate şi alte subiecte de drept, în vederea asigurării celerităţii şi stabilităţii relaţiilor comerciale derulate de societate.
    16. Obligaţia implicită instituită în sarcina membrilor cooperatori care au votat împotrivă sau nu au participat la adunarea generală de a consulta menţionarea hotărârii adoptate în registrul comerţului nu este de natură a obstrucţiona accesul liber la justiţie, câtă vreme aceasta nu este singura modalitate de comunicare a hotărârii vizate, publicitatea acesteia fiind asigurată şi prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a VII-a. Astfel, potrivit art. 44 alin. (1) din Legea nr. 1/2005, pentru a fi opozabile terţilor, hotărârile adunării generale se depun în termen de 15 zile de la data adoptării, la oficiul registrului comerţului pentru a fi menţionate în registrul comerţului şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a VII-a. În cazul în care aceste hotărâri implică modificarea actului constitutiv, se poate publica numai actul adiţional cuprinzând textul integral al clauzelor modificate.
    17. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la faptul că prevederea legală criticată impune destinatarilor acesteia o conduită excesivă şi nejustificată, de natură a reprezenta un obstacol pentru membrii cooperatori care au interesul să conteste hotărârea, dat fiind faptul că aceştia ar trebui să se prezinte zilnic la sediul registrului comerţului, în timpul programului cu publicul, pentru a verifica existenţa unor înregistrări noi, Curtea reţine că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate. Astfel, situaţiile ce se pot ivi în practică, legate de modalitatea în care destinatarii normei aleg sa ia la cunoştinţă despre conţinutul menţiunilor din registrul comerţului, nu pot constitui în sine motive de neconstituţionalitate a normei legale. Mai mult, în această privinţă, legiuitorul a prevăzut expres, în art. 4 alin. (4) din Legea nr. 26/1990, faptul că informaţiile, extrasele de registru şi certificatele constatatoare, copiile şi copiile certificate de pe înregistrările efectuate în registru şi de pe actele prezentate pot fi cerute şi eliberate prin mijloace electronice, prin intermediul portalului de servicii on-line al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, precum şi prin intermediul sistemului Punctul de contact unic electronic (PCU), în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 1 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 20 aprilie 2010.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniela Ilie, Gheorghe Moiseiu, Camelia Moiseiu, Ion Ilie, Samir Ali, Vasile Săndulache, Ion Cocârgeanu şi Constantin Ion Posirca în Dosarul nr. 7.049/118/2016 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina-Loredana Gulie


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016