Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 430 din 23 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 430 din 23 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1001 din 29 octombrie 2020

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Costinel Cristian Militaru în Dosarul nr. 11.979/63/2017 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 644D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că art. 78 din Constituţie, invocat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, nu are incidenţă în cauză, precum şi că textul criticat reglementează aplicarea în timp a Legii-cadru nr. 153/2017, ale cărei prevederi se aplică etapizat începând cu 1 iunie 2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 28 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 11.979/63/2017, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Costinel Cristian Militaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni formulate împotriva deciziei angajatorului de stabilire a drepturilor salariale ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul criticat încalcă art. 78 din Constituţie şi art. 12 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în măsura în care permite o interpretare în sensul că pct. 2 din nota la pct. 2.4 lit. b) din cadrul cap. II al anexei nr. VIII intră în vigoare la o altă dată decât 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017.
    6. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că textul criticat reglementează aplicarea în timp a legii şi nicidecum intrarea în vigoare a acesteia. Se mai subliniază că între momentul intrării în vigoare a legii şi cel al ieşirii sale din vigoare se situează timpul de aplicare a legii, care, în Legea-cadru nr. 153/2017, este reglementat de art. 38.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (2)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Curtea reţine că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere funcţia autorului acesteia, îl reprezintă dispoziţiile art. 38 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, care au următorul cuprins:
    "(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:
    a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; [...]
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
    a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; [...]
(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h).“"

    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în esenţă, autorul acesteia apreciază că dispoziţiile art. 38 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituţionale în măsura în care permit o interpretare în sensul că pct. 2 din nota la pct. 2.4 lit. b) din cadrul cap. II al anexei nr. VIII intră în vigoare la o altă dată decât 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017.
    13. Curtea reţine că dispoziţiile criticate reglementează aplicarea etapizată a legii salarizării, după cum urmează: (i) între 1 iulie-31 decembrie 2017 drepturile salariale se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017; (ii) între 1 ianuarie-31 decembrie 2018 drepturile salariale se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017; (iii) în perioada 2019-2022 se acordă anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Pct. 2 din nota la pct. 2.4 lit. b) din cadrul cap. II al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că: „Personalul prevăzut la lit. a) şi b) [funcţiile specifice Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de conducere sau de execuţie din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - s.n.] beneficiază de o majorare a salariului de bază de 15%.“
    14. Prin urmare, ipoteza pct. 2 din nota la pct. 2.4 lit. b) din cadrul cap. II al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 nu reglementează creşterile etapizate ale drepturilor salariale, ci vizează stabilirea în sine a drepturilor salariale ca urmare a reîncadrării realizate conform art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevede că: „La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38.“ Prin urmare, revine instanţei judecătoreşti competente să stabilească dacă majorarea salariului de bază cu 15% prevăzută în pct. 2 din notă, care se referă la stabilirea bazei salariale, vizează o obligaţie distinctă de art. 38 din lege, nesupusă majorărilor salariale etapizate reglementate de acest text de lege.
    15. Prin urmare, Curtea reţine că aspectele învederate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă chestiuni ce ţin de aplicarea şi interpretarea legii. Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că interpretarea şi aplicarea legii vizează identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, aplicarea şi interpretarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie [a se vedea şi Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25].
    16. În consecinţă, Curtea reţine că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la aspectele de interpretare şi aplicare a legii în concret la o cauză. Aceste aspecte excedează competenţei Curţii Constituţionale, astfel încât, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Costinel Cristian Militaru în Dosarul nr. 11.979/63/2017 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Benke Károly


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016