Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 427 din 23 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 427 din 23 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 711 din 7 august 2020

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana Cristina Bunea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Julieta Bălău în Dosarul nr. 121/46/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.016D/2019.
    2. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 8 aprilie 2019 pronunţată în Dosarul nr. 121/46/2019, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de contestatoarea Bălău Julieta în cadrul unei contestaţii în anulare, formulate împotriva Deciziei penale nr. 1.168/A din 18 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul criticat este neconstituţional, deoarece nu reglementează şi situaţia în care, în procedura de cameră preliminară, inculpatul nu a fost citat, iar judecarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului şi în lipsa avocatului. Se apreciază că „dispoziţiile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, întrucât judecătorul poate decide asupra finalizării procedurii în camera preliminară fără citarea şi fără participarea inculpatului, chiar dacă acesta a formulat excepţii în scris, în temeiul art. 342-346 din Codul de procedură penală.“ Se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 641/2014, nr. 554/2017 şi nr. 802/2017, pentru a sublinia importanţa procedurii în camera preliminară, fiind expusă în continuare, pe larg, desfăşurarea procedurii în camera preliminară precum şi, ulterior, în faţa instanţei de judecată, unde au fost invocate aspecte de nelegalitate vizând procedura în camera preliminară.
    6. Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, „în contextul în care criticile contestatoarei Bălău Julieta vizează neincluderea între cazurile de contestaţie în anulare a celui în care inculpatul nu a fost citat în procedura de cameră preliminară, iar judecarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului şi a apărătorului său. Prin urmare, se tinde la completarea Codului de procedură penală cu un alt caz de contestaţie în anulare, în condiţiile în care unicul legislator pozitiv este Parlamentul României, neputându-se substitui atribuţiilor de legiferare ale respectivei autorităţi, Curtea Constituţională fiind învestită, exclusiv, cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ce vizează un text legal în vigoare.“
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate; [...].“
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor penale criticate, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, în componenta sa privind egalitatea armelor, contradictorialitatea şi egalitatea părţilor în procesul penal, respectiv în componenta sa privind accesul efectiv la o instanţă, ale art. 23 - Libertatea individuală, cu referire la alin. (11) al articolului menţionat care reglementează prezumţia de nevinovăţie, şi ale art. 24 - Dreptul la apărare.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată, mai întâi, că a fost ridicată în cadrul unei contestaţii în anulare, formulate de autoare împotriva Deciziei penale nr. 1.168/A din 18 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, prin care instanţa a dispus respingerea ca nefondat a apelului declarat de aceasta împotriva sentinţei penale pronunţate de Judecătoria Horezu. Astfel fiind, se ridică, în principal, o problemă de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, pentru lipsa legăturii acesteia cu cauza.
    13. Curtea constată, în acest sens, că nu subzistă ipoteza reţinută, de exemplu, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 655 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, respectiv aceea a unei contestaţii în anulare formulată împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară în care dispoziţiile ce sunt supuse controlului de constituţionalitate sunt cele ce determină respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei formulate. Curtea a reţinut acolo că „în ceea ce priveşte admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 31 ianuarie 2017, sau Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, a statuat că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta, deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. Curtea a reţinut însă că, în măsura în care sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină soluţia de inadmisibilitate în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia, aceasta are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât instanţa de contencios constituţional îşi poate exercita controlul de constituţionalitate. Aşa fiind, Curtea a constatat că legătura cu soluţionarea cauzei a excepţiei de neconstituţionalitate este circumstanţiată de incidenţa dispoziţiilor criticate în pronunţarea soluţiei de respingere ca inadmisibilă a cererii în justiţie. Cu alte cuvinte, atât timp cât dispoziţia criticată este temeiul respingerii, ca inadmisibilă, a cererii formulate de petent în faţa instanţelor de drept comun, excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă, aceste dispoziţii având legătură cu soluţionarea cauzei. Această concluzie este susţinută şi de faptul că singurul efect al unei decizii de admitere pronunţate într-o astfel de speţă este acela al creării posibilităţii accederii în faţa unui judecător care va analiza pe fond cererea respectivă, fără însă ca decizia de admitere să aibă vreo influenţă asupra soluţiei dispuse de judecător, din perspectiva temeiniciei cererii.“ (paragrafele 13 şi 14)
    14. Ca urmare, întrucât în prezenta cauză excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o contestaţie în anulare formulată împotriva unei decizii de respingere ca nefondat al apelului contestatoarei, nefiind invocate motive ce ţin de nelegala citare în apel, ci în camera preliminară, excepţia de neconstituţionalitate, prin care se tinde la completarea art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, în sensul de a reglementa şi situaţia în care, în procedura de cameră preliminară, inculpatul nu a fost citat, nu are legătură cu cauza, fiind, deci, inadmisibilă în raport cu prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Julieta Bălău în Dosarul nr. 121/46/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Marieta Safta


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016