Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 404 din 18 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 404 din 18 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 909 din 7 octombrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 247 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia a fost ridicată de Anca-Ioana Pralea în Dosarul nr. 4.165/110/2013 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.665D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc autoarea excepţiei şi părţile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău şi Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Bacău. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Consideră că cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 164 din 12 martie 2013 nu pot fi aplicabile şi în situaţia autoarei prezentei excepţii de neconstituţionalitate, deoarece, prin decizia amintită, a fost avut în vedere un tratament juridic diferit între pensionarii care depăşeau venitul minim şi pensionarii care nu depăşeau acest venit minim. În funcţie de acest criteriu, plăteau sau nu contribuţia de asigurări de sănătate şi pentru alte activităţi independente. Prin urmare, s-a avut în vedere venitul de bază, salariul sau pensia şi nu venitul subsidiar activităţii independente sau din cedarea folosinţei bunurilor, dobânzi ori depozite.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.165/110/2013, Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 247 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia a fost ridicată de Anca-Ioana Pralea cu prilejul soluţionării unei cauze în contencios administrativ şi fiscal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 sunt contrare art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie în măsura în care obligă persoanele care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor din salarii la plata acestei contribuţii cumulat cu cea datorată asupra veniturilor impozabile realizate din activităţi independente. Consideră că sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 164 din 12 martie 2013 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006. Astfel, arată că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni, aşezarea justă a sarcinilor fiscale trebuind să reflecte însuşi principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii prin impunerea unui tratament identic pentru situaţii identice şi să ţină cont de capacitatea contributivă a contribuabililor, cu luarea în considerare a elementelor ce caracterizează situaţia individuală şi sarcinile sociale ale acestora. De asemenea susţine că sursa veniturilor obţinute nu poate constitui, în contextul avut în vedere, o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru instituirea unui tratament juridic diferit între salariaţii care obţin venituri din salarii şi din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală şi din alte venituri care se supun impozitului pe venit şi salariaţii care obţin venituri din activităţi independente. Prima categorie de salariaţi este scutită de la plata contribuţiei pentru asigurările de sănătate, în timp ce a doua categorie nu este scutită, deşi, de principiu, veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală şi din alte venituri care se supun impozitului pe venit pot fi cu mult mai mari decât veniturile din activităţi independente.
    6. Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.
    7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 247 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006. Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi cele reţinute în cuprinsul încheierii prin care Curtea Constituţională a fost sesizată, Curtea constată că, în realitate, sunt avute în vedere dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006, în forma anterioară modificării acestui act normativ prin art. 48 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, precum şi anterior republicării Legii nr. 95/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015. Având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi incidenţa în cauză a dispoziţiilor de lege criticate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006, aşa cum a fost sesizată. Textul de lege criticat are următoarea redactare:
    - Art. 257 alin. (2) lit. b):
    "(2) Contribuţia lunară a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra:
    b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar."


    11. Autoarea excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia critică, în esenţă, faptul că, spre deosebire de categoria de persoane care se încadrează în ipoteza art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 - anume cele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din dividende şi dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi alte venituri care se supun impozitului pe venit -, persoanele care se încadrează în ipoteza lit. b) din acelaşi articol de lege, respectiv cele care realizează venituri din activităţi independente, sunt obligate să plătească şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor din salarii. În susţinerea acestei critici sunt invocate cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013.
    13. Cu privire la această critică, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că „dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în redactarea de la intrarea în vigoare a acestora şi până la modificările ce le-au fost aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, sunt neconstituţionale în măsura în care obligă persoanele ce datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor din pensii la plata acestei contribuţii cumulat cu cea datorată asupra veniturilor obţinute din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit“. Art. 257 alin. (2) lit. e), în redactarea criticată prin excepţia de neconstituţionalitate, prevedea obligaţia de a plăti contribuţia asupra veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supuneau impozitului pe venit, dar numai în măsura în care contribuabilul nu plătea contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate asupra veniturilor realizate din salarii sau asimilate salariilor care se supuneau impozitului pe venit, veniturilor impozabile obţinute din desfăşurarea unor activităţi independente şi care se supuneau impozitului pe venit, veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit, veniturilor din silvicultură ori indemnizaţiilor de şomaj. Prin decizia antereferită Curtea a statuat că „legiuitorul, având în vedere situaţia deosebită în care se găsesc anumite persoane, a prevăzut dreptul acestora de a beneficia de pachetul de servicii medicale fără plata contribuţiei ori cu plata contribuţiei din alte surse. În acest caz se încadrează, spre exemplu, persoanele enumerate la art. 213 din lege. Această situaţie reprezintă însă o excepţie, regula fiind aceea a obligaţiei de a contribui. Această regulă a fost avută în vedere de legiuitor atunci când a prevăzut obligaţia de plată a contribuţiei asupra veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supuneau impozitului pe venit, dar doar în măsura în care persoana nu realiza veniturile prevăzute de dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. a)-d) din Legea nr. 95/2006, în redactarea criticată de autorul excepţiei. Altfel spus, în măsura în care o persoană nu realiza venituri constante, de tipul celor menţionate în aceste din urmă dispoziţii de lege, ea putea totuşi contribui la sistemul asigurărilor de sănătate prin plata contribuţiei asupra veniturilor prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 95/2006, care nu aveau caracter constant, dar care justificau şi îndreptăţeau accesul acesteia la pachetul de servicii medicale oferit de acest sistem, dându-se expresie principiilor contributivităţii şi solidarităţii pe care acesta este întemeiat“. Curtea a mai reţinut că „instituirea unui tratament juridic diferit pentru pensionarii care au plătit contribuţia asupra veniturilor din pensii încalcă această exigenţă de reglementare şi aduce atingere dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie, sursa veniturilor obţinute nereprezentând în contextul avut în vedere o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru instituirea unui tratament juridic diferit“.
    14. În cauza de faţă însă, Curtea apreciază că nu se poate susţine că ar exista o situaţie similară cu cea analizată prin Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, prin care s-a constatat o diferenţă de tratament juridic - sub aspectul exceptării de la plata contribuţiei pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală -, între persoanele care plăteau contribuţia pentru veniturile prevăzute la lit. a)-d), venituri cu caracter constant, şi persoanele care plăteau contribuţia aferentă veniturilor din pensii, de asemenea, cu caracter constant. Curtea, prin decizia antereferită, a constatat că exceptarea de la plata contribuţiei aferente veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală, exceptare prevăzută de legiuitor numai pentru persoanele din prima categorie, este neconstituţională, instituind un tratament juridic diferit pentru persoanele care se află în aceeaşi situaţie juridică. Or, în cauza de faţă se critică obligativitatea plăţii contribuţiei atât pentru veniturile din salarii, cât şi pentru veniturile din activităţi independente. Cu privire la obligativitatea plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente mai multor tipuri de venituri, Curtea, prin Decizia nr. 327 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 2 iunie 2011, a reţinut că o asemenea reglementare este expresia principiului solidarităţii sistemului asigurărilor sociale de sănătate, principiu consacrat în art. 208 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 95/2006. Astfel, datorită solidarităţii celor care contribuie, acest sistem îşi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistenţă medicală pentru populaţie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate.
    15. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că prevederile art. 56 din Constituţie nu interzic impunerea unor obligaţii fiscale de acelaşi tip dacă sunt avute în vedere surse diferite de venit. Din contră, se prevede obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi prin taxe la cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează îndeplinirea obligaţiei constituţionale a statului de a asigura ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială a cetăţenilor.
    16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Anca-Ioana Pralea în Dosarul nr. 4.165/110/2013 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016