Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 395 din 18 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 395 din 18 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 850 din 16 septembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Edmund Marthy în Dosarul nr. 594/119/2017 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 607D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa Judeţeană de Pensii Covasna. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 683 din 2 noiembrie 2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 302/Ap/2018 din 15 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 594/119/2017, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Edmund Marthy cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.121/MAS din 23 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. 594/119/2017.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi art. 47. Astfel, consideră că textele de lege supuse controlului de constituţionalitate sunt discriminatorii, întrucât se referă la o bază de calcul al contribuţiei de asigurări sociale care este o cifră relativă. Autorul excepţiei arată că există persoane care lucrează cu o cheltuială minimă sau nulă, care au dreptul să realizeze un venit net mai mare, şi alte persoane care lucrează cu cheltuieli deductibile mari, care au dreptul la un venit net mult mai mic.
    6. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie consacră principii generale, a căror tangenţă concretă cu prevederile legale criticate nu se poate stabili. De asemenea, arată că dispoziţiile de lege criticate nu creează o situaţie discriminatorie pentru o categorie de persoane faţă de altă categorie de persoane aflată în aceeaşi situaţie. Referitor la prevederile art. 47 din Constituţie, arată că legiuitorul este singurul în măsură să aprecieze măsurile de ordin legislativ ce se impune a fi luate pentru asigurarea unui nivel de trai decent. De asemenea, dreptul la pensie nu este încălcat atât timp cât acordarea pensiei anticipate parţiale reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor înaintea îndeplinirii condiţiilor standard de pensionare impuse de art. 52 din Legea nr. 263/2010, iar acordarea dreptului la pensie poate avea anumite limitări stabilite de legiuitor.
    7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    8. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că pensia anticipată şi pensia anticipată parţială sunt reglementate ca excepţii de la regulile generale privind acordarea pensiei, avându-se în vedere situaţiile speciale în care se află anumite categorii de persoane. Legiuitorul, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, este în drept să stabilească atât criteriile, cât şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii ce pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor. Ca atare, suspendarea plăţii pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale în cazul în care beneficiarul acesteia realizează venituri dintr-o activitate profesională este firească, având în vedere raţiunea pentru care a fost instituită pensia anticipată sau cea anticipată parţială.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea observă că autorul excepţiei are în vedere conţinutul acestor texte de lege anterior modificărilor aduse Legii nr. 263/2010 prin art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 20 decembrie 2017, respectiv de art. I pct. 1 din Legea nr. 217/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 20 noiembrie 2017. Curtea constată că, potrivit reglementărilor actuale, obligaţia persoanelor care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din drepturi de proprietate intelectuală de a plăti contribuţia de asigurări sociale este reglementată de prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, iar dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 nu mai prevăd suspendarea plăţii pensiei pentru persoanele care se încadrează în ipoteza art. 6 alin. (1) pct. IV. Având în vedere însă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile de lege cu care a fost sesizată, în redactarea criticată de autorul excepţiei:
    - Art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b):
    "(1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: […]
    IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: […]
    b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;"

    – Art. 114 alin. (1) lit. b):

    (1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: […]
    b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;



    12. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (3) referitor la statul român, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 47 privind nivelul de trai.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu prevederile constituţionale invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 683 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 12 februarie 2018, Curtea, analizând excepţia de neconstituţionalitate pe care acelaşi autor, Edmund Marthy, a formulat-o în Dosarul nr. 1.468/119/2015 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, a reţinut, în esenţă, că participarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale într-o activitate, ca membru al unei întreprinderi individuale sau al întreprinderii familiale, reprezintă un act de voinţă al acesteia în sensul că îşi poate asigura traiul fără a mai primi această pensie. Curtea a arătat că este lipsit de raţiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că a ales, prin voinţa proprie, să renunţe la exercitarea capacităţii de muncă, obţinând astfel pensia. De altfel, Curtea a amintit că plata pensiei anticipate sau a celei anticipate parţiale poate fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri. Totodată, a amintit că, potrivit art. 64 din Legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă - din oficiu - în pensie pentru limită de vârstă.
    14. Prin aceeaşi decizie, Curtea, invocând dispoziţiile art. 118 din Legea nr. 263/2010, în forma aplicabilă în cauza în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate - respectiv cea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 217/2017 şi care sunt incidente şi în cauza în care s-a invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate - a reţinut că interdicţia de a cumula pensia anticipată sau anticipată parţială cu alte venituri opera indiferent de nivelul venitului care s-ar fi obţinut din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie.
    15. Curtea apreciază că modificarea legislativă ulterioară, care permite pensionarilor să cumuleze pensia cu venituri realizate din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, aşa cum prevede art. 118 alin. (1^2) din Legea nr. 263/2010, nu este de natură să justifice o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, întrucât, potrivit art. 47 din Constituţie, legiuitorul este liber să stabilească criteriile şi condiţiile acordării dreptului la pensie şi să le modifice, atunci când realităţile sociale o impun, fără ca aceste modificări să conducă la concluzia că, în forma anterioară, reglementările în materie aveau un caracter neconstituţional.
    16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Edmund Marthy în Dosarul nr. 594/119/2017 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016