Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 38 din 19 ianuarie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a noţiunii Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 38 din 19 ianuarie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a noţiunii "centrală" prevăzută la punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi a dispoziţiilor lit. a), punctul II, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 319 din 30 martie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu privire la noţiunea „centrală“ prevăzută la pct. I şi pct. II lit. A. Excepţia a fost ridicată de Vasile-Ciprian Moraru în Dosarul nr. 366/119/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.691D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 24 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 366/119/2018, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu privire la noţiunea „centrală“ prevăzută la pct. I şi pct. II lit. A. Excepţia a fost ridicată de Vasile-Ciprian Moraru cu prilejul soluţionării recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 578 din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Braşov, prin care s-a respins acţiunea acestuia de aplicare a drepturilor salariale conform Legii-cadru nr. 153/2017, anexa nr. VII, lit. A, pct. 1. Prin recurs, autorul excepţiei a criticat faptul că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, aplicând greşit normele de drept material, întrucât a considerat că recurentul este angajat al unui centru judeţean, iar centrul judeţean este o instituţie subordonată autorităţii publice centrale, astfel că salariul s-a calculat în mod corespunzător, conform capitolului I, litera A, punctul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât prevăd o salarizare diferită a funcţionarilor publici din administraţia publică centrală în raport cu personalul din unităţile teritoriale. Consideră că pentru aceeaşi muncă prestată, aceeaşi funcţie, acelaşi grad/gradaţie în cadrul aceleiaşi instituţii - fie ea centrală sau judeţeană- salariul ar trebui să fie stabilit în mod egal, fără privilegii şi discriminări. Susţine că munca prestată la nivel central este aceeaşi cu munca prestată la nivel judeţean, iar diferenţele de salarizare, în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, ar trebui să se realizeze doar raportat la funcţie, grade/trepte şi gradaţii. Aminteşte că, potrivit Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, între funcţionarii publici nu se stabilesc diferenţe de salarizare în funcţie de tipul unităţii administrative unde îşi desfăşoară activitatea.
    6. Autorul excepţiei arată şi faptul că prevederile legale nu menţionează că serviciile judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură ar fi structuri teritoriale, astfel că diferenţierea făcută prin anexa nr. VIII este neconstituţională, contravenind prevederilor art. 16 din Constituţie. Precizează că Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală nu încadrează agenţiile judeţene în structurile teritoriale, toate agenţiile judeţene făcând parte din structura centrală.
    7. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, dispoziţiile de lege criticate nefiind contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, arată că stabilirea diferenţiată a drepturilor salariale în funcţie de poziţia instituţiei angajatoare în ierarhie, respectiv în funcţie de caracterul teritorial sau central al instituţiei, nu încalcă principiul egalităţii în drepturi. Din modul de organizare şi funcţionare a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură rezultă că funcţiile şi atribuţiile ce revin angajaţilor din structura centrală a instituţiei diferă de cele ale angajaţilor din centrele judeţene aflate în subordinea acesteia şi, prin urmare, este justificată o remuneraţie diferită raportat la responsabilităţile diferite ce incumbă angajaţilor.
    8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu privire la noţiunea „centrală“ prevăzută la pct. I şi pct. II lit. A. În realitate, Curtea constată că autorul excepţiei critică noţiunea „centrală“ prevăzută la punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Textul de lege reglementează salariile pentru administraţia publică centrală. De asemenea, critica de neconstituţionalitate vizează şi dispoziţiile lit. a), punctul II, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. Aceste dispoziţii de lege reglementează salariile personalului cu funcţii de conducere din unităţile teritoriale.
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat problematica diferenţei de tratament juridic dintre funcţionarii publici din administraţia publică centrală în raport cu funcţionarii publici din unităţile teritoriale. Astfel, prin Decizia nr. 526 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 974 din 22 octombrie 2020, paragrafele 18 şi 19, Curtea a statuat că „instituirea prin prevederile de lege criticate a unor reguli diferite aplicabile diferitelor categorii de personal plătit din fonduri publice nu constituie o discriminare. Opţiunea legiuitorului pentru stabilirea unui tratament juridic diferenţiat sub aspectul salarizării între funcţionarii publici din administraţia publică centrală şi cei din unităţile teritoriale este justificată având în vedere că atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate pot fi diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare. Prin urmare, existenţa unor diferenţe în ceea ce priveşte salarizarea este în mod obiectiv justificată, legiuitorul urmărind eliminarea dezechilibrelor şi a disfuncţionalităţilor existente în sistemul public de salarizare. Astfel, prevederile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, iar cele ale art. 6 lit. h) din legea-cadru consacră principiul sustenabilităţii financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat.“ În consecinţă, Curtea a constatat că dispoziţiile de lege criticate reprezintă expresia opţiunii legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, justificată în raport cu situaţia diferită a celor două categorii de personal vizate de ipotezele normelor juridice, fără a încălca principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituţie.
    14. Curtea apreciază că cele reţinute în Decizia nr. 526 din 30 iunie 2020, precitată, sunt valabile şi în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauză, astfel că susţinerile referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor urmează a fi respinse ca neîntemeiate.
    15. Tot prin decizia antereferită, Curtea Constituţională a reţinut că „modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 şi încadrarea funcţionarilor publici care îşi exercită raporturile de serviciu în centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură în categoria funcţionarilor publici din administraţia publică centrală sau din unităţile teritoriale, în vederea stabilirii salariilor lunare, reprezintă o operaţiune de interpretare şi aplicare a legii, ce revine autorităţii publice care are calitatea de angajator, iar în caz de litigiu, instanţei judecătoreşti, fără a fi de resortul controlului de constituţionalitate, exercitat de Curtea Constituţională.“
    16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile-Ciprian Moraru în Dosarul nr. 366/119/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că noţiunea „centrală“ prevăzută la punctul I, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi dispoziţiile lit. a), punctul II, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 19 ianuarie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016