Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 348 din 16 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a), ale art. 8 alin. (1) lit. a) şi ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 348 din 16 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a), ale art. 8 alin. (1) lit. a) şi ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1174 din 4 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a), ale art. 8 alin. (1) lit. a) şi ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Simion Ardeleanu în Dosarul nr. 7.090/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.361D/2017.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, domnul consilier juridic Mihai Alexandru Ionescu, având delegaţie de reprezentare depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, prin care s-a constatat că, în noul cadru legislativ, nu se mai regăsesc viciile de constituţionalitate care au fost constatate prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 cu privire la reglementarea legală anterioară, şi anume Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Astfel, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost reconfigurat ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de orice fel de atribuţii jurisdicţionale. Curtea Constituţională a constatat, de asemenea, că nu poate fi reţinută încălcarea prezumţiei de nevinovăţie şi nici a principiului neretroactivităţii legii civile.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Sentinţa civilă nr. 3.754 din 25 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.090/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a), ale art. 8 alin. (1) lit. a) şi ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Simion Ardeleanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt lipsite de previzibilitate, precizie şi claritate. Astfel, se arată că sintagma „poliţie politică“ este generică, imprecisă, nedefinită coerent şi cu bună-credinţă, printr-o exprimare laconică şi subiectivă, contrară interesului naţional şi principiilor statului de drept, generatoare de abuzuri sau erori din partea instituţiilor cu atribuţii în domeniu. Termenul „poliţie politică“ este susceptibil de consecinţe juridice colective, de condamnări în masă, nu poate fi cuantificat sau dimensionat, având conotaţii imprevizibile pentru orice persoană. Se susţine, totodată, că se păstrează în continuare caracterul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de organ cvasi-judecătoresc, prin atribuţiile primite şi procedurile pe care le aplică plasându-se în afara Constituţiei şi a reglementărilor internaţionale. Se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 cuprinde reglementări încărcate de subiectivism, în care este exclusă din start prezumţia de nevinovăţie a militarilor forţelor armate. Simpla apartenenţă la o structură militară a unei persoane constituie o prezumţie absolută de vinovăţie colectivă, indiferent de modul cum a acţionat în serviciul ori funcţia deţinută.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, respectiv prin Decizia nr. 962 din 20 noiembrie 2012.
    10. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, precizând că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior şi reţinut de Curtea Constituţională în deciziile nr. 159 din 12 martie 2013 şi nr. 1.076 din 13 decembrie 2012.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), ale art. 8 alin. (1) lit. a) şi ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, care au următorul cuprins:
    - Art. 2 alin. (1) lit. a):
    "(1) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
    a) lucrător al Securităţii - orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;"

    – Art. 8 alin. (1) lit. a):
    "Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ia în discuţie nota de constatare şi, după caz:
    a) aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei juridice introducerea unei acţiuni în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia;"

    – Art. 9: „În cazul în care din nota de constatare rezultă că nu există date sau documente privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii dispune eliberarea unei adeverinţe în acest sens.“

    14. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) care consacră principiile pe care se întemeiază statul român, respectiv principiul legalităţii, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 15 referitor la universalitatea drepturilor şi obligaţiilor şi neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1)-(3) privind principiul egalităţii, art. 22 alin. (2) care interzice tortura, pedepsele sau tratamentele inumane ori degradante, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăşi, art. 29 alin. (1) şi (2) privind libertatea conştiinţei, art. 30 alin. (6) şi (7) care stabileşte limitele libertăţii de exprimare, art. 31 alin. (3) în conformitate cu care dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 54 care consacră fidelitatea ca îndatorire fundamentală şi art. 73 alin. (3) în care sunt enumerate domeniile de reglementare rezervate legii organice. Se invocă de asemenea prevederile cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale la art. 5 privind dreptul la libertate şi siguranţă, art. 7 privind legalitatea incriminării, art. 8 privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, art. 9 privind libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, art. 10 privind libertatea de exprimare, art. 14 privind interzicerea discriminării şi art. 15 privind derogarea în caz de stare de urgenţă.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, exercitat din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate similare. Astfel, cu privire la critica potrivit căreia dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 încalcă prezumţia de nevinovăţie, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea a subliniat că domeniul de aplicare a prezumţiei de nevinovăţie vizează materia penală, respectiv situaţiile în care fapta atribuită unei persoane are conotaţii penale, care angajează răspunderea penală a acesteia. Aceasta nu este aplicabilă cauzelor având ca temei dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, deoarece procedura prin care se constată calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii se desfăşoară potrivit regulilor procedurii civile şi are ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate, prin consemnarea publică a activităţii acestora, iar nu stabilirea vreunei răspunderi juridice. Totodată, Curtea a reţinut că, deşi prezumţia nu cunoaşte o consacrare expresă în materie civilă, dispoziţiile civile privind sarcina probei se aplică şi în această materie, astfel că legea asigură echilibrul procesual al părţilor în litigiu şi dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual, şi anume principiului aflării adevărului.
    16. De asemenea, prin mai multe decizii, de exemplu, Decizia nr. 1.475 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 20 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 159 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 9 mai 2013, Curtea a constatat netemeinicia criticii potrivit căreia ordonanţa de urgenţă supusă controlului de constituţionalitate nu ar elimina mecanismul neconstituţional reglementat prin legislaţia anterioară şi a statuat că, dimpotrivă, aceasta operează o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind lucrători ai Securităţii faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008. S-a operat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii trebuie să fie supuse controlului instanţelor de judecată.
    17. Cât priveşte invocarea principiului neretroactivităţii legii civile, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 2 din ordonanţa de urgenţă criticată nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, de vreme ce efectele constatării calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale (a se vedea spre exemplu Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010).
    18. Cât priveşte critica potrivit căreia Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii introduce acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia fără a avea o legitimare procesuală activă, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că legitimarea procesuală a acestuia izvorăşte din înseşi prevederile legale care reglementează activitatea de deconspirare a Securităţii şi se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă faţă de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii. De altfel, în jurisprudenţa sa, instanţa de control constituţional a statuat că acţiunile promovate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu tind la obţinerea unei condamnări judiciare, consecinţa acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoştinţa publică a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, în acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011). De asemenea, prin Decizia nr. 455 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 30 iunie 2012, Curtea a reţinut că, în cadrul acţiunii în constatare promovate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pârâtul nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunţe soluţia, potrivit art. 124 din Constituţie.
    19. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia anumiţi termeni, precum cel de „poliţie politică“, dar şi întregul conţinut al definiţiilor şi textelor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 ar incita la sancţiuni colective, Curtea a statuat că actul normativ menţionat urmăreşte deconspirarea, prin consemnarea publică, a persoanelor cu privire la care instanţa judecătorească a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestor persoane şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea spre exemplu Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).
    20. Referitor la critica potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 creează discriminări contrare prevederilor art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, precitată, că actul normativ supus controlului de constituţionalitate nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.
    21. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reţinut că normele supuse controlului de constituţionalitate asigură un raport rezonabil de proporţionalitate între interesele concurente implicate, precum şi un just echilibru între respectarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, pe de o parte, şi a dreptului la informaţie, pe de altă parte, fiind create premisele valorificării acestor drepturi în concordanţă cu exigenţele proprii unui stat de drept, garant al valorilor supreme consacrate în spiritul idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 211 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012). Referitor la invocarea prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea a observat că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale. Totodată, celelalte reglementări din Constituţie şi din actele juridice internaţionale invocate nu au relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    22. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Simion Ardeleanu în Dosarul nr. 7.090/2/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a), ale art. 8 alin. (1) lit. a) şi ale art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016