Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 341 din 11 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 341 din 11 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1247 din 17 decembrie 2020

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel-Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia-Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, excepţie ridicată de Ioan Birăroiu în Dosarul nr. 1.753/54/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.072D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 519D/2019 şi nr. 957D/2019 având obiect identic. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Mihaela Ciucă şi de către Alexandru Gutuleanu în Dosarele nr. 3.092/63/2018 şi nr. 9/54/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor nr. 519D/2019 şi 957D/2019 la Dosarul nr. 2.072D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.
    6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 519D/2019 şi nr. 957D/2019 la Dosarul nr. 2.072D/2018, care este primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, având în vedere că stabilirea punctului de pensie intră în atribuţia legiuitorului, fiind o măsură de politică în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    8. Prin Decizia civilă nr. 3.174 din 29 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.753/54/2018, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018. Excepţia a fost ridicată de Ioan Birăroiu, revizuent în calea de atac a revizuirii formulate împotriva unei decizii a Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă prin care a fost soluţionată o cauză, aflată în faza procesuală a apelului, referitoare la indexarea pensiei conform art. 102 din Legea nr. 263/2010. Autorul excepţiei şi-a întemeiat cererea de revizuire pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, arătând că instanţa de apel a omis să se pronunţe cu privire la excepţia de neconstituţionalitate pe care a ridicat-o. Cererea de revizuire a fost admisă în parte, în sensul că instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată în calea de atac a apelului.
    9. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.092/63/2018, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018. Excepţia a fost ridicată de Mihaela Ciucă, apelantă într-o cauză având ca obiect indexarea pensiei conform art. 102 din Legea nr. 263/2010.
    10. Prin Decizia civilă nr. 613 din 11 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 9/54/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Gutuleanu, revizuent în calea de atac a revizuirii formulate împotriva unei decizii, pronunţate în apel, a Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, prin care a fost soluţionată o cauză referitoare la indexarea pensiei conform art. 102 din Legea nr. 263/2010. Autorul excepţiei şi-a întemeiat cererea de revizuire pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, arătând că instanţa de apel a omis să se pronunţe cu privire la excepţia de neconstituţionalitate pe care a ridicat-o. Cererea de revizuire a fost admisă în parte, în sensul că instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată în calea de atac a apelului.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că cei 2 indicatori prevăzuţi de art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat“, au valori pozitive, nefiind aplicabile prevederile art. 102 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010. Se încalcă art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie care instituie obligaţia ca regimul general privind protecţia socială, în care se include, potrivit autorilor, şi noţiunea de pensii, să fie reglementat prin lege organică, deoarece prevederile art. 102 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010, lege organică, au fost modificate prin ordonanţă de urgenţă, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 şi lege ordinară, respectiv Legea nr. 3/2018.
    12. Autorii mai arată că, în ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, se încalcă şi prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece, potrivit avizului negativ al Consiliului Economic şi Social, urgenţa nu se justifică, în condiţiile în care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 a intrat în vigoare la 1 iulie 2018.
    13. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii nr. 2.072D/2018, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    14. În Dosarul Curţii nr. 519D/2019, aceeaşi instanţă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, dispoziţiile criticate sunt clare şi precise din punctul de vedere al rigorii normative, se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor destinatarilor şi nu afectează dreptul constituţional la pensie. De asemenea, prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie nu sunt încălcate, deoarece măsurile criticate reglementează doar valoarea punctului de pensie, nu şi condiţiile şi modalităţile de ieşire la pensie. În sfârşit, se mai arată că Guvernul a indicat elemente care vizează interesul public general de natură să satisfacă cerinţele art. 115 alin. (4) din Constituţie.
    15. În Dosarul Curţii nr. 957D/2019, instanţa arată că indexarea pensiilor reprezintă un element care ţine de politica bugetară, legiuitorul beneficiind de marja de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide cu privire la existenţa unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi cu privire la alegerea modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate in joc“. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017 şi art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 3 ianuarie 2018 care au următorul conţinut:
    - Art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017:
    "Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% şi este de 1.100 lei."

    – Art. 19 din Legea nr. 3/2018:
    "În perioada 1 ianuarie-1 iulie 2018 valoarea punctului de pensie este de 1.000 lei."


    20. Art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, la care face trimitere art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, în forma anterioară abrogării din 12 iulie 2019, dispuse prin Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, are următorul conţinut:
    "Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat."

    21. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind standardele de calitate a legii, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 73 alin. (3) lit. p) privind obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului general privind protecţia socială şi art. 115 alin. (4) privind condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că punctul de pensie este o noţiune esenţială pentru determinarea cuantumului pensiei în sistemul public de pensii. Astfel, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“.
    23. Curtea reţine că anumite concepte/instituţii juridice sunt de aşa natură încât sunt greu de încadrat, în mod rigid, într-un singur domeniu, în sensul pe care îl are această noţiune în art. 73 alin. (3) din Constituţie. Acesta este şi cazul reglementării valorii punctului de pensie care este, deopotrivă, încadrabil în domeniul protecţiei sociale care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituţie, se reglementează numai prin lege organică, şi al politicii bugetare a statului pentru a cărui reglementare Constituţia nu impune condiţia adoptării unei legi organice. Stabilirea valorii punctului de pensie reprezintă o pârghie prin care statul acţionează deopotrivă în domeniile protecţiei sociale şi al politicii bugetare.
    24. Dacă s-ar admite că Guvernul nu poate stabili prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat valoarea în anul respectiv a punctului de pensie, s-ar ajunge la concluzia, inacceptabilă, că Guvernul este privat de un instrument normativ important în formularea politicii bugetare a statului din simplul motiv că legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are caracter organic. Valoarea punctului de pensie reflectă deopotrivă resursele financiare ale statului la un moment dat, precum şi opţiunea legiuitorului ca, în funcţie de aceste resurse, să stabilească/modifice această valoare. Ca atare, valoarea punctului de pensie se încadrează deopotrivă în domeniul politicilor statului în domeniul protecţiei sociale şi al politicilor bugetare, astfel încât fixarea valorii punctului de pensie prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat din 2018, lege cu caracter ordinar, nu este contrară art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituţie.
    25. În plus, Curtea reţine că, potrivit art. 138 alin. (2) din Constituţie, „Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului“. Această dispoziţie constituţională evidenţiază caracterul aparte al legilor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat. În primul rând, doar Guvernul este cel care poate întocmi proiectul celor două bugete naţionale. Într-adevăr, Constituţia nu doar împuterniceşte, ci instituie o veritabilă îndatorire în sarcina Guvernului de a elabora proiectele celor două proiecte de bugete. Este o prerogativă intrinsec legată de natura puterii executive din cadrul oricărui stat. În al doilea rând, Guvernul elaborează anual cele două proiecte de buget. În al treilea rând, ele se supun aprobării Parlamentului. Chiar dacă rezultatul final al procedurii îl reprezintă adoptarea a două legi fără caracter organic, întrucât nicăieri în Constituţie nu se stipulează necesitatea aprobării printr-o lege organică, atrage atenţia particularitatea semnalată de procedura aprobării. Este o procedură distinctă de procedura standard de legiferare în care fie Guvernul iniţiază proiecte de legi, fie parlamentarii ori cetăţenii iniţiază propuneri legislative, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţie: „Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative [...]“. Nicio altă dispoziţie constituţională nu predetermină cu o asemenea precizie conţinutul unei legi - bugetul naţional şi bugetul asigurărilor sociale de stat - precum şi condiţiile de adoptare a acestora - în fiecare an se vor adopta două legi distincte având un asemenea obiect şi la iniţiativa Guvernului.
    26. Astfel, având în vedere şi natura particulară a legii prin care Parlamentul aprobă, anual, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, se reţine că art. 19 alin. (1) din Legea nr. 3/2018 nu este contrar art. 73 alin. (3) lit. p) ultima teză din Constituţie.
    27. În continuare, cu referire la presupusa încălcare a prevederilor art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituţie, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: [...] regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială“, trebuie reamintit că, aşa cum reiese din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care, potrivit art. 73 din Constituţie, trebuie să fie reglementate prin lege organică.
    28. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate întemeiată pe prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea observă că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 se menţionează următorul considerent: „luând în considerare reglementările din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege reprezintă praguri minime, urmând ca valori superioare ale punctului de pensie să poată fi stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat“. Ţinând seama de acest aspect, precum şi de faptul că, în ceea ce priveşte formularea politicilor bugetare, Guvernul este, prin atribuţii constituţionale şi toate caracteristicile instituţionale pe care le posedă, cel mai bine situat pentru a orienta şi defini politica bugetară a statului, Curtea Constituţională va ţine seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situaţiei care l-a determinat să adopte Ordonanţa de urgenţă nr. 82/2017, precum şi aprecierii că reglementarea acestei situaţii nu mai putea fi amânată. Astfel, întrucât nu pot fi sesizate temeiuri evidente care să impună o intervenţie a Curţii în acest sens, se impune constatarea că prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 sunt conforme cu art. 115 alin. (4) din Constituţie.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Birăroiu, de Mihaela Ciucă şi de către Alexandru Gutuleanu în Dosarele nr. 1.753/54/2018, nr. 3.092/63/2018 şi nr. 9/54/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr. 3/2018 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016