Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 340 din 11 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 340 din 11 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1214 din 11 decembrie 2020

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepţie ridicată de Petre Constantin Cazacu în Dosarul nr. 2.641/118/2018 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.658D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 270D/2019, 903D/2019, 1.638D/2019 şi 2.117D/2019, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate parţial identice. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Constantin Simion Simerea, în Dosarul nr. 3.165/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, de Marius Mureşan în Dosarul nr. 408/102/2018* al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Dan Sipos în Dosarul nr. 1.791/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi de Veronica Andreiu în Dosarul nr. 1.665/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa tuturor părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor nr. 270D/2019, 903D/2019, 1.638D/2019 şi 2.117D/2019 la dosarul nr. 1.658D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.
    6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 270D/2019, 903D/2019, 1.638D/2019 şi 2.117D/2019 la Dosarul nr. 1.658D/2018, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei. Menţionează, în acest sens, Decizia Curţii nr. 687 din 31 octombrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 18 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.641/118/2018, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. VII pct. 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Petre Constantin Cazacu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.658D/2018.
    9. Prin Încheierea din 14 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.165/86/2018, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. VII al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Simion Simerea şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 270D/2019.
    10. Prin Încheierea din 12 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 408/102/2018*, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. VII pct. 2 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu care modifică Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marius Mureşan şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 903D/2019.
    11. Prin Încheierea din 24 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.791/83/2018, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. VII pct. 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dan Sipos şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.638D/2019.
    12. Prin Încheierea din 2 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.665/105/2019, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Veronica Andreiu şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.117D/2019.
    13. Excepţia a fost invocată în cauze având ca obiect contestarea, în temeiul art. 97-105 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, a modului de stabilire a pensiei.
    14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii critică faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 modifică prevederi dintr-o lege organică, respectiv Legea nr. 223/2015. În opinia autorilor, materia pensiilor se subsumează noţiunii de protecţie socială. În acest fel, sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. p) privind obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului general al protecţiei sociale, precum şi ale art. 1 alin. (4) referitoare la separaţia puterilor în stat, deoarece Guvernul încalcă prerogativa exclusivă a Parlamentului de a reglementa prin lege organică regimul juridic general al protecţiei sociale.
    15. De asemenea, este criticat faptul că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, nu sunt avute în vedere decât autorităţile statale, fără să se ţină cont de faptul că legile trebuie să fie create pentru oameni, şi nu împotriva lor.
    16. Mai departe, se apreciază că se încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, deoarece poliţistul pensionar, care se poate raporta, în aceste condiţii, exclusiv la prevederile legii, nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condiţiilor de pensionare sau a condiţiilor de calculare sau actualizare a pensiei.
    17. În continuare, autorii menţionează că art. 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum a fost modificat de art. VII pct. 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, instituie alte criterii pentru stabilirea pensiei militare de stat decât cele iniţiale şi a căror aplicare conduce la micşorarea pensiilor. Ca atare, aceştia sunt discriminaţi faţă de beneficiarii ale căror pensii au fost anterior stabilite, înainte de intrarea în vigoare a prevederilor criticate. Mai departe, se arată că, aparent, rămân aplicabile criteriile de stabilire a pensiei anterioare criteriului instituit de prevederile criticate, deşi, în fapt, doar noul criteriu este aplicat. În aceste condiţii, vechile criterii ar fi trebuit să fie abrogate, ceea ce, în fapt, nu s-a întâmplat.
    18. Autorii apreciază că şi dreptul la pensie este încălcat, deoarece aplicarea prevederilor criticate conduce la scăderea cuantumului pensiei cu aproape 2.000 lei, cca 25%, care nu este neglijabilă şi nici nu poate fi acceptabilă „pentru consacrarea principiului solidarităţii sociale“.
    19. De asemenea, se consideră că prevederile criticate restrâng „drepturi consacrate prin legi organice, drepturi faţă de care, în mod predictibil, urma să beneficiez, dar care au fost restrânse abuziv“, precum şi că „raportarea cuantumului pensiei militare la media soldelor lunare din unitatea în care am activat (Garda de Coastă) sunt neconstituţionale şi ilegale“.
    20. Se arată, în continuare, că prin dispoziţiile criticate s-au încălcat principiile prevăzute de art. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 223/2015, respectiv al unicităţii şi al egalităţii tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat. Astfel, sunt discriminaţi participanţii la sistemul pensiilor militare ale căror cereri de pensionare sunt înregistrate şi soluţionate după data de 15 septembrie 2017, data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, faţă de participanţii la sistemul pensiilor militare de stat ale căror cereri de pensionare au fost înregistrate şi nesoluţionate înainte de această dată. Se susţine că „pe baza unor norme neconstituţionale, pensia a fost plafonată la suma de 3.480 lei, algoritmul de calcul fiind discriminatoriu, generând o mare discrepanţă între pensia militară netă şi pensia netă în plată“. Se precizează că jurisdicţia constituţională, prin deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014 şi nr. 637 din 13 octombrie 2015, a admis excepţii de neconstituţionalitate pentru motive similare celor invocate de către autorii excepţiei.
    21. Se mai susţine că toate pensiile din România, inclusiv cele publice, se indexează atât cu rata medie anuală a inflaţiei, cât şi cu 50% din creşterea câştigului salarial mediu brut. Susţine că art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a intrat în vigoare ulterior trecerii sale în rezervă, „fiind ratificat de ParlamentuI României la data de 27.09.2017“. În aceste condiţii autorii apreciază că se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie. În mod concret, discriminarea subzistă faţă de pensionarii din sistemul public, deoarece Legea nr. 263/2010 ar trebui să guverneze toate celelalte categorii de pensii.
    22. Autorii mai arată că prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate de art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, îi discriminează pe poliţişti faţă de asiguraţii din sistemul public de pensii, fiind citată in extenso din Decizia Curţii nr. 20 din 2 februarie 2000. Autorii conchid că sunt îndreptăţiţi să li se aplice dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015, în forma anterioară modificărilor criticate.
    23. În sfârşit, se mai arată că dispoziţiile criticate îi discriminează pe pensionarii cu o vechime cumulată de peste 25 de ani faţă de cei cu o vechime mai mică decât 25 de ani. De asemenea, discriminarea subzistă şi faţă de cei care optează, potrivit art. 122 din Legea nr. 223/2015, pentru modul de calcul al pensiei din sistemul public, deoarece îşi pot valorifica sporul pentru pensia suplimentară. În sfârşit, discriminarea este generată şi de faptul că se pierde beneficiul sporului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
    24. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are libertatea de a stabili modalitatea de calcul, precum si cuantumul valoric al pensiei. Stabilirea unui cuantum maxim nu semnifică negarea dreptului la pensie sau restrângerea unor drepturi sau libertăţi. Mai arată că prevederile criticate se aplică fără diferenţiere, tuturor beneficiarilor Legii nr. 223/2015, astfel încât nu se încalcă art. 16 din Constituţie.
    25. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând Decizia Curţii nr. 349 din 2018.
    26. Tribunalul Mureş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece încalcă prevederile art. 115 alin. (4), coroborat cu art. 1 alin. (3)-(5) din Constituţie. În preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a invocat faptul că, potrivit legislaţiei în vigoare, şi categoria pensiilor militare de stat s-ar fi actualizat anual în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate. Or, în realitate, în cazul pensiilor militare de stat, nu există o asemenea prevedere în legislaţia în vigoare, mai precis, art. 59 din Legea nr. 223/2015 nu avea un asemenea conţinut la data emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Guvernul doar demonstrează raţiunea, necesitatea, oportunitatea şi utilitatea reglementarii, nu însă şi existenţa unei situaţii extraordinare, pe care doar o proclamă. Cu privire la urgenţa reglementării, instanţa arată că reglementarea operativă a unor disfuncţionalităţi sau perfecţionarea cadrului legislativ, cum este şi în cazul de faţă, se poate realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare, Guvernul neaducând argumente pertinente în sensul caracterului urgent al măsurii.
    27. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă arată că prevederile criticate nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece, pe de o parte, se aplică tuturor categoriilor vizate de acestea şi, pe de altă parte, situaţiile care sunt diferite, în mod obiectiv, pot fi tratate în mod diferenţiat, aşa cum reţin Curtea Constituţională şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
    28. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă consideră că nu se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    29. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    30. Avocatul Poporului, în Dosarul Curţii nr. 903D/2019, menţionează că sunt respectate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece, la data adoptării actului normativ criticat, exista situaţie de urgenţă, având caracterul obiectiv al unei situaţii extraordinare, aşa cum reiese din preambulul acestuia.
    31. În ceea ce priveşte critica întemeiată pe art. 16 alin. (1) din Constituţie, se precizează că obligaţia statului este doar aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensii, precum şi faptul că nu există un drept fundamental la pensie de serviciu, aceasta nefiind acordată de către stat în temeiul contribuţiilor realizate de către titularii lor. Sunt evocate, în susţinere, decizii ale Curţii Constituţionale şi hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. În sfârşit, arată, cu referire la critica privind pretinsa discriminare a celor pensionaţi ulterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 faţă de cei pensionaţi anterior acestui moment, că diferenţierile care rezultă din aplicarea, în momente diferite, a unor reglementări diferite nu constituie discriminare în sensul interzis de art. 16 alin. (1) din Constituţie. În final, invocând, din nou, jurisprudenţă relevantă a Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului arată că situaţiile obiectiv diferite nu doar că nu interzic, dar chiar impun un tratament juridic diferenţiat, precum şi faptul că, în măsura în care, din cauza unor modificări legislative, anumite persoane ajung în situaţii pe care, din punct de vedere subiectiv, le percep ca fiind defavorabile, nu reprezintă, în sine, un temei de natură să atragă încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    32. Avocatul Poporului, în Dosarul Curţii nr. 1.638D/2019, apreciază că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de criteriul aplicării în timp a legii nu reprezintă o încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie. Legiuitorul a urmărit evitarea unei grave atingeri aduse principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului de pensii. În plus, pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat, se impune adoptarea unei soluţii imediate, prin modificarea actelor normative cu caracter special care instituie categoria pensiei de serviciu, astfel ca nu se poate reţine vreo discriminare.
    33. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    34. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    35. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul Curţii nr. 903D/2019, potrivit încheierii de sesizare, constă în art. VII pct. 2 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 care modifică Legea nr. 223/2015, mai exact art. 59 al acesteia. Cu toate acestea, având în vedere că autorul a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate de art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea este legal învestită cu soluţionarea excepţiei care vizează ambele dispoziţii normative.
    36. De asemenea, în Dosarul Curţii nr. 270D/2019, Curtea observă că, deşi încheierea de sesizare se referă la art. VII al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în realitate, pe lângă criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, sunt criticate doar prevederile art. VII pct. 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, şi nu art. VII în integralitatea lui.
    37. În sfârşit, în Dosarul Curţii nr. 2.117D/2019, Curtea observă că, deşi încheierea de sesizare se referă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în realitate sunt criticate doar prevederile art. VII pct. 2 şi 3 ale acesteia şi nu actul normativ în integralitatea lui.
    38. Având în vedere aceste circumstanţieri, obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Acestea au modificat prevederile art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au dobândit următorul conţinut:
    - Art. 59:
    "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată."

    – Art. 60:
    "La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."


    39. Prevederile art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit Deciziei Curţii nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, pot fi supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost ridicată în prezenta cauză, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
    40. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la separaţia puterilor în stat, ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie şi art. 73 alin. (3) lit. p) privind obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului general al protecţiei sociale, precum şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    41. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, cu referire la presupusa încălcare a prevederilor art. 73 alin. (1) lit. p) ultima teză din Constituţie, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: [...] p) regimul general privind [...] protecţia socială“, precum şi a principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, Curtea constată că, aşa cum dispune explicit art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie, potrivit căruia „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care, potrivit art. 73 din Constituţie, trebuie să fie reglementate prin lege organică. Prin urmare, sub aspectul criticat, excepţia este neîntemeiată.
    42. Cu privire la critica vizând faptul că, în preambulul ordonanţei de urgenţă, nu sunt avute în vedere decât autorităţile statale, fără să se ţină cont de faptul că „legile trebuie să fie create pentru oameni, şi nu împotriva lor“, Curtea reţine că unul dintre criteriile importante care permit înţelegerea oricărei reglementări legale îl reprezintă destinatarii acesteia. Aşa fiind, Curtea constată că, pe lângă faptul că nicio valoare constituţională nu este periclitată prin adoptarea de norme care au ca destinatari principali sau exclusivi autorităţile unui stat, şi nu persoanele particulare, dar atingerea obiectivelor actelor normative depinde, adesea, de implementarea acestora tocmai de către autorităţile statului.
    43. În ceea ce priveşte criticile formulate în temeiul art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine netemeinicia acestora, având în vedere următoarele aspecte.
    44. În primul rând, potrivit jurisprudenţei sale constante, deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (a se vedea paragraful 50 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020).
    45. În al doilea rând, cu referire specifică la critica autorilor potrivit căreia pensionarii militari ar fi discriminaţi faţă de pensionarii din sistemul public, Curtea reţine că, în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 111, a stabilit că, formulându-se astfel de critici, se ignoră deosebirea conceptuală majoră dintre natura pensiilor de serviciu, pe de o parte, şi, pensiile contributive, pe de altă parte. Tocmai pentru că natura pensiilor este diferită, este improprie situarea beneficiarilor pensiilor de serviciu militare în aceeaşi categorie cu beneficiarii pensiilor contributive. Aplicând aceste considerente de principiu la criticile formulate în prezenta cauză, Curtea reţine caracterul neîntemeiat al pretinsei discriminări a titularilor pensiilor reglementate de Legea nr. 223/2015 faţă de pensionarii din sistemul public, pensii reglementate de Legea nr. 263/2010, din perspectiva modului de indexare a pensiilor celor două categorii, câtă vreme între acestea subzistă diferenţe suficient de relevante încât să nu pretindă un tratament asemănător din partea statului.
    46. De altfel, Curtea, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 29, cu privire la o critică similară cu cea ridicată în prezenta cauză, a respins susţinerea autorilor din cauza respectivă potrivit căreia indexarea anuală a pensiei reprezintă un drept fundamental, ce nu poate fi modificat în sensul diminuării, şi a reiterat jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, în care a statuat că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Mai mult, a precizat Curtea, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, s-a statuat că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.
    47. În al treilea rând, Curtea reiterează cele reţinute în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 105 şi Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, precitată, paragrafele 54 şi 55, prin care a reluat jurisprudenţa sa constantă referitoare la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat. Astfel, evocând cele statuate prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a reţinut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului şi nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituţie, precum şi că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Ţinând cont de această jurisprudenţă, Curtea a statuat că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015.
    48. Mai departe în examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, prin care a fost constatată neconstituţionalitatea extrinsecă, precum şi neclaritatea normelor privind evaluarea activităţii şi conduitei poliţiştilor invocată de către autori nu are incidenţă în soluţionarea prezentei cauze. Nu este incidentă nici Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014 de asemenea invocată în motivarea excepţiei, prin care Curtea a constatat neconstituţionalitatea extrinsecă, precum şi încălcarea standardelor de claritate a legii care reglementează răspunderea disciplinară a poliţiştilor. Simplul fapt că cele două decizii ale Curţii i-au vizat pe poliţişti, nu le face, în mod automat, relevante şi în cauza de faţă, datorită diferenţelor inerente dintre, pe de o parte, reglementarea răspunderii disciplinare a poliţiştilor şi, pe de altă parte, drepturile acordate acestora la ieşirea la pensie. Simplul fapt că legiuitorul a fost sancţionat de către Curtea Constituţională pentru modalitatea în care a reglementat anumite aspecte din activitatea poliţiştilor nu poate conduce la concluzia că şi reglementarea care vizează alte aspecte ale activităţii acestora, în particular pensiile de serviciu ale acestora este neconstituţională. De altfel, este cât se poate de firească şi răspândită practica legislativă conform căreia activitatea şi, în particular, răspunderea disciplinară a unei anumite categorii profesionale, cea a poliţiştilor în speţă, să fie reglementată printr-un act normativ (instrumentum) distinct de cel prin care se reglementează drepturile acesteia la pensie. Astfel, statutul poliţiştilor este reglementat prin Legea nr. 360/2002, în vreme ce drepturile la pensie ale acestora sunt reglementate prin Legea nr. 223/2015.
    49. Curtea reţine, în continuare, că invocarea de către autori a încălcării prin textele legale criticate a principiilor prevăzute de Legea nr. 223/2015 este inadmisibilă, ţinând seama de jurisprudenţa sa constantă potrivit căreia controlul de constituţionalitate nu poate viza examinarea compatibilităţii dintre diferite dispoziţii legale de rang infraconstituţional.
    50. În sfârşit, Curtea reţine că susţinerile autorilor privind neclaritatea dispoziţiilor criticate nu sunt suficient de precis formulate încât să facă posibilă examinarea lor. Curtea nu are nici măcar posibilitatea să deducă posibilele temeiuri constituţionale ale acestor afirmaţii. În astfel de condiţii, jurisdicţia constituţională nu s-ar putea substitui în rolul autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate decât cu încălcarea jurisprudenţei sale constante în sensul că una dintre condiţiile formulării excepţiilor constă în motivarea acestora (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
    51. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petre Constantin Cazacu în Dosarul nr. 2.641/118/2018 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Constantin Simion Simerea, în Dosarul nr. 3.165/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, de Marius Mureşan în Dosarul nr. 408/102/2018* al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Dan Sipos în Dosarul nr. 1.791/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi de Veronica Andreiu în Dosarul nr. 1.665/105/2019 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016