Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 339 din 11 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 339 din 11 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1272 din 22 decembrie 2020

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, doamna procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, excepţie ridicată de Dan Constantinescu în Dosarul nr. 2.115/118/2018 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.650D/2018.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Mădălina Bucureşteanu din Baroul Constanţa cu împuternicire depusă la dosar şi se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent menţionează că partea Casa de Asigurări a Avocaţilor Filiala Constanţa a depus un înscris prin care solicită respingerea excepţiei.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei convenţionale, care solicită admiterea excepţiei, pentru motivele pe larg expuse în cererea introductivă, precum şi în precizările ulterioare. Astfel, prevederile criticate sunt incompatibile cu art. 44 alin. (1)-(3) din Constituţie, deoarece dreptul de pensie este un drept de proprietate, este o creanţă a statului faţă de cei care au contribuit la sistemul de pensii pentru întreaga viaţă.
    5. De asemenea, prevederile criticate încalcă art. 47 alin. (2) din Constituţie, deoarece dreptul la pensie este câştigat, neputând fi anulat printr-o lege atât timp cât s-a contribuit în mod just şi conform dispoziţiilor speciale în vigoare.
    6. Cu referire la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, reprezentanta convenţională a autorului excepţiei arată că Legea nr. 72/2016 nu poate să fie aplicată persoanelor care au părăsit acest sistem privat de pensii cu mult timp înainte de intrarea sa în vigoare, în cauză în 2006. Astfel, au existat categorii de persoane care au părăsit profesia de avocat pentru profesia de magistrat.
    7. În final, arată că pensiile avocaţilor reprezintă un sistem privat de pensii, în vreme ce magistraţii aparţin unui sistem de pensii de stat şi că cele două sisteme nu ar trebui să interfereze şi nici să se excludă reciproc. Vechimea în profesia de avocat nu este acelaşi lucru cu perioada de contribuţie. Pentru toată perioada în care s-a desfăşurat activitate în avocatură s-au plătit contribuţii, au fost nişte drepturi câştigate pe care statul este dator să le onoreze pentru întreaga viaţă, indiferent dacă, ulterior, s-a intrat într-un alt sistem de pensii.
    8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, deoarece dispoziţiile criticate nu sunt retroactive, aplicându-se de la data intrării în vigoare pentru viitor. În plus, menţionează că art. 47 alin. (2) din Constituţie nu este incident, deoarece nu este vizată pensia publică, ci valorificarea stagiului de cotizare în profesia de avocat pentru stabilirea pensiei în acest sistem care are un buget propriu, ce nu face parte din bugetul asigurărilor sociale de stat.
    9. Cu referire la art. 44 din Constituţie, arată că jurisdicţia constituţională, în acord cu Curtea Europeană de Justiţie, a apreciat că acest articol nu garantează dreptul la pensie într-un anumit cuantum.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    10. Prin Încheierea din 19 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.115/118/2018, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Excepţia a fost ridicată de Dan Constantinescu, reclamant într-o cauză având ca obiect contestaţie decizie de pensionare - obligaţia de a face.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că este îndreptăţit la obţinerea unei pensii în temeiul contribuţiilor realizate la fondul privat autonom, special. Cu toate acestea, dispoziţiile criticate desfiinţează în mod retroactiv şi fără o justificare temeinică dreptul la obţinerea pensiei, având în vedere că aceste contribuţii nu pot face obiectul unui drept de creanţă.
    12. De asemenea, menţionează că dreptul la pensie are natura unui drept civil contractual, în temeiul căruia are „avantajele de a o primi în cuantumul stabilit, respectând ritmicitatea acesteia şi alte avantaje, cum ar fi cumularea cu venituri din alte activităţi“. Mai arată că „nu se poate interveni prin lege în mod retroactiv pentru desfiinţarea drepturilor uneia dintre părţi în favoarea celeilalte, pentru că se poate constata că fondul de pensie constituit legal a rămas exclusiv în patrimoniul celeilalte părţi cocontractante - Casa de Asigurări a Avocaţilor“.
    13. Mai departe, susţine că niciuna dintre părţi nu poate reveni ulterior unilateral asupra elementelor fundamentale ale pensiei. Pensionarul nu are de îndeplinit nicio obligaţie pentru a beneficia de pensie în cuantumul stabilit iniţial, deoarece obligaţiile specifice profesiei au încetat odată cu contractul de muncă, astfel că el nu mai are dreptul să-şi renegocieze pensia, asemenea salariaţilor.
    14. În final, autorul precizează că „desfiinţarea prin anulare a dreptului fundamental de proprietate, constituit din dreptul la pensie reprezintă o veritabilă expropriere“.
    15. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă apreciază că prerogativa legiuitorului prevăzută de art. 47 alin. (2) din Constituţie nu poate fi considerată ca o încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, art. 16 alin. (1) din Constituţie nu este încălcat câtă vreme situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de legea care le este aplicabilă în timp nu este discriminatorie şi câtă vreme se aplică tuturor cetăţenilor fără discriminare. Asigurările sociale funcţionează pe baza principiilor mutualităţii şi solidarităţii, iar asiguraţii beneficiază de drepturi de asigurări sociale, în condiţiile prevăzute de lege şi proporţional cu perioada de cotizare şi cu contribuţiile plătite, pe întreaga perioadă în care sunt îndreptăţiţi să beneficieze de drepturile respective.
    16. În ceea ce priveşte aplicarea unuia dintre actele normative cu forţă egală, respectiv ale Legii nr. 72/2016 sau ale Legii nr. 263/2010, această chestiune ţine de aplicarea legii, competenţă care revine instanţei de judecată.
    17. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantei convenţionale a autorului excepţiei, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins: „(3) Stagiul de cotizare în profesia de avocat pentru care s-a acordat, conform legii, pensie în alte sisteme nu se mai ia în calcul şi la stabilirea pensiei în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. (4) Stagiul de cotizare în profesia de avocat luat în considerare, conform legii, la stabilirea pensiei de magistrat nu se mai ia în calcul şi la stabilirea pensiei în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. (5) Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuţie şi în alte sisteme de asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.“
    21. Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 44 alin. (1)-(3) privind garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile criticate fac parte din secţiunea 1 a capitolului IV din Legea nr. 72/2016, intitulată „Pensia pentru limită de vârstă“. Potrivit art. 28 din Legea nr. 72/2016, „Pensia pentru limită de vârstă se cuvine asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile legale privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege“. Stagiul de cotizare, potrivit art. 3 lit. p) din Legea nr. 72/2016, este „perioada de timp pentru care s-au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor“, în vreme ce stagiul minim de cotizare, potrivit art. 3 lit. s) din aceeaşi lege, este „perioada minimă de timp, prevăzută de prezenta lege, în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare“.
    23. În esenţă, dispoziţiile art. 32 alin. (3)-(4) din Legea nr. 72/2016 exclud posibilitatea valorificării aceluiaşi stagiu de cotizare atât la stabilirea unei pensii în sistemul avocaţilor, cât şi la stabilirea unei pensii în sistemul public sau a uneia de magistrat. În acelaşi spirit, art. 32 alin. (5) din Legea nr. 72/2016 stabilesc că stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuţie şi în alte sisteme de asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme. Curtea reţine că o asemenea opţiune legislativă este legitimă, deoarece face parte dintr-o materie, cea a politicilor sociale, cu privire la care statul are o largă marjă de apreciere.
    24. De asemenea, Curtea reţine că sunt aplicabile şi în cazul unui sistem de pensii autonom, aşa cum este cel reglementat de Legea nr. 72/2016, considerentele reţinute în jurisprudenţa sa cu privire la pensiile din sistemul public. Astfel, Curtea a statuat că sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale (Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007). Altfel spus, sistemele de pensii, inclusiv cele autonome, nu se înscriu în logica de drept civil, contractuală, potrivit căreia asiguratul, odată survenit evenimentul asigurat, urmează să primească întocmai echivalentul contribuţiilor realizate.
    25. În plus, Curtea observă că sfera de protecţie a art. 44 din Constituţie invocat de către autorul excepţiei nu cuprinde şi dobândirea proprietăţii. Totodată, deşi drepturile care decurg din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 589 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 22 noiembrie 2019, paragraful 21).
    26. Curtea reţine, mai departe, că prevederile criticate nu sunt retroactive, deoarece în toate cele 3 ipoteze de reglementare ale alin. (3)-(5) din art. 32 din Legea nr. 72/2016 legiuitorul a prevăzut conduita de urmat doar în viitor, ulterior intrării sale în vigoare, nu şi cu privire la vreo împrejurare, prestaţie etc. încetată/încheiată la momentul intrării sale în vigoare. Astfel, însăşi formularea textelor criticate sugerează fără dubiu că legea nu operează retroactiv: „stagiul de cotizare... nu se mai ia în calcul şi la stabilirea pensiei“ sau „stagiile de cotizare... se au în vedere“. În mod evident, conduita vizată, în speţă o interdicţie, este o conduită plasată în viitor.
    27. În ceea ce priveşte art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine că nu este incident în cauza de faţă, deoarece prevederile criticate nu vizează dreptul la pensie publică [pentru o soluţie analoagă, pronunţată într-o cauză în care a fost analizată conformitatea cu art. 47 alin. (2) din Constituţia a altor prevederi din Legea nr. 72/2016, respectiv art. 35 alin. (6) şi (7), a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 588 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 983 din 6 decembrie 2019].
    28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan Constantinescu în Dosarul nr. 2.115/118/2018 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 32 alin. (3)-(5) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016