Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 334 din 21 mai 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 334 din 21 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 775 din 24 septembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Vasile Alexandroaia în Dosarul nr. 3.522/103/2016 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.458D/2017.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 mai 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, şi a reprezentantului părţii Agenţia Naţională de Integritate, consilier juridic Georgiana Habără, cu delegaţie depusă la dosar, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, a amânat pronunţarea asupra cauzei la data de 21 mai 2019, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    3. Prin Încheierea din 7 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.522/103/2016, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Vasile Alexandroaia, într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva unui raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate privind existenţa stării de incompatibilitate.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, având drept consecinţă şi încălcarea principiului nediscriminării, întrucât din modul de redactare a acestor norme nu rezultă ce se înţelege prin sintagma „orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate“, incriminarea având un caracter general şi ambiguu. Se afirmă că nu poate fi previzibilă o normă ce nu dă nici inspectorilor de integritate şi nici instanţei de judecată o descriere exactă a faptei, această imprevizibilitate afectând inclusiv independenţa justiţiei. În final, se afirmă că, prin aceste dispoziţii, legiuitorul nu a urmărit să interzică alesului local exercitarea dreptului fundamental la muncă.
    5. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, problema incompatibilităţilor privind aleşii locali a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, Curtea statuând, cu valoare de principiu, că reglementarea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică de autoritate a atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public.
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât aceste norme dau expresie dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Constituţie. Astfel, Legea nr. 161/2003, având ca scop asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a instituit, printre regulile şi condiţiile specifice de exercitare a mandatului, şi anumite incompatibilităţi, ţinând cont de necesitatea asigurării îndeplinirii cu neutralitate, de către persoanele care exercită o funcţie publică de autoritate, a atribuţiilor ce le revin, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public, prevăzute de art. 71 din legea menţionată. Textul criticat întruneşte exigenţele de claritate şi previzibilitate, întrucât conţinutul său este clar, inteligibil şi lipsit de generalizări excesive.
    8. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere astfel cum a fost reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 304 din 13 iunie 2013, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de parte, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare. Din analiza înscrisurilor aflate la dosar, Curtea reţine că la data emiterii raportului de evaluare de către Agenţia Naţională de Integritate, raport a cărui anulare formează obiectul cauzei în care s-a invocat excepţia, dispoziţiile criticate prevedeau că: „(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: […] k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.“ Curtea observă că, ulterior învestirii instanţei judecătoreşti cu cererea de anulare a raportului întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, având în prezent următorul cuprins: „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcţii sau calităţi: [...]“. Însă, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017.
    12. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, ale art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 care consacră egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiţie şi ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii. De asemenea, se menţionează art. 6 din Convenţie.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, pronunţându-se cu privire la reglementarea incompatibilităţilor privind aleşii locali, prin Decizia nr. 69 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 4 iulie 2018, paragraful 19, şi Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, paragraful 19, a statuat, cu valoare de principiu, că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică de autoritate a atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public. Totodată, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, paragraful 30, Curtea a reţinut că înlăturarea incompatibilităţii depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică ce obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă, în acelaşi timp, o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept. Prin Decizia nr. 347 din 7 mai 2015, paragraful 21, Curtea a reţinut că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate, stabilind cu claritate incompatibilităţi specifice aleşilor locali, dau expresie voinţei legiuitorului, care a apreciat că funcţiile publice care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice sunt incompatibile cu funcţiile private, specifice mediului de afaceri, întrucât cumulul acestora ar putea duce la atingerea interesului public şi a încrederii cetăţenilor în autorităţile administraţiei publice.
    14. Prin Decizia nr. 304 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 instituie una dintre incompatibilităţile specifice funcţiilor publice de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean şi stabileşte, totodată, excepţia de la aceasta. Astfel, funcţiile menţionate sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice ori activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, şi sunt compatibile cu funcţia de cadru didactic ori cu funcţiile în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.
    15. Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa potrivit căreia principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă unor situaţii egale trebuie să le corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.006 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013). În acelaşi timp, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instituirea unor incompatibilităţi pentru funcţii publice elective nu contravine prevederilor Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 15 iunie 2006, pronunţată în Cauza Lykourezos împotriva Greciei, paragraful 51). În aceste condiţii, Curtea a constatat că, prin prisma naturii funcţiilor publice de primar şi viceprimar, statutul juridic al persoanelor vizate de ipoteza normei criticate este, în mod obiectiv, diferit şi, de aceea, tratamentul juridic diferit este pe deplin justificat, aşa încât principiul egalităţii în drepturi nu este încălcat. Mai mult, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate dau expresie dispoziţiilor art. 16 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate doar „în condiţiile legii“. Astfel, Legea nr. 161/2003, având ca scop asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a instituit, printre regulile şi condiţiile specifice de exercitare a mandatului, şi anumite incompatibilităţi ţinând cont de necesitatea asigurării îndeplinirii cu neutralitate, de către persoanele care exercită o funcţie publică de autoritate, a atribuţiilor ce le revin, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public prevăzute de art. 71 din legea menţionată.
    16. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 41 din Legea fundamentală, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce activitatea primarilor şi a viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. În acest sens, a se vedea Decizia nr. 641 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 5 ianuarie 2017, paragraful 31.
    17. Totodată, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale incidente în materie, astfel încât soluţia pronunţată să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, Decizia nr. 114 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 13 mai 2016, şi Decizia nr. 774 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 16 martie 2017). În plus, prin Legea nr. 87/2017, legiuitorul a modificat substanţial soluţia legislativă cuprinsă în art. 87 din Legea nr. 161/2003 în sensul că a stabilit că funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu „exercitarea“ funcţiilor sau calităţilor prevăzute la art. 87 din Legea nr. 161/2003.
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    19. Referitor la critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin lipsa de claritate şi previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Totodată, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2016, paragrafele 22 şi 23, Curtea Constituţională a reţinut că instanţa de contencios al drepturilor omului a constatat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilităţii legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru Pidhorni împotriva României, paragraful 35, şi Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi - S.R.L. şi alţii împotriva Italiei, paragraful 109).
    20. Aplicând aceste considerente la speţa de faţă, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate îndeplinesc cerinţele statuate în jurisprudenţa sa, fiind norme clare şi previzibile care stabilesc cât se poate de precis conduita aleşilor locali. Astfel, interpretate în raport cu ansamblul prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, dispoziţiile de lege criticate au un conţinut normativ clar şi precis pentru a putea fi aplicate şi oferă suficiente repere pentru ca destinatarul acestora - în cazul de faţă, primarul - să înţeleagă sensul lor şi să îşi adapteze conduita. Aşadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la previzibilitatea legii, se constată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    21. Având în vedere aceste argumente, Curtea constată netemeinicia criticii potrivit căreia din modul de redactare a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 nu rezultă ce se înţelege prin sintagma „orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate“. În acest sens, în doctrină s-a reţinut că funcţia publică, în sens larg, include toate categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei autorităţi sau instituţii publice. Prin urmare, sintagma „orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate“ are în vedere, pe lângă funcţiile şi calităţile enumerate în cuprinsul art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, orice alte funcţii publice, în sens larg, precum şi activităţile pentru prestarea cărora se primeşte o plată.
    22. De altfel, din analiza înscrisurilor aflate la dosar reiese că starea de incompatibilitate a autorului excepţiei a fost reţinută întrucât acesta, având funcţia de primar, a desfăşurat în cadrul unui cabinet medical activităţi remunerate în calitate de medic veterinar.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Alexandroaia în Dosarul nr. 3.522/103/2016 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016