Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 330 din 11 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 330 din 11 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1139 din 26 noiembrie 2020

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ioan Dan Jivan în Dosarul nr. 16.461/271/2017 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 749D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus note de şedinţă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Menţionează că dispoziţiile criticate au fost analizate dintr-o perspectivă similară în Decizia Curţii Constituţionale nr. 822 din 11 decembrie 2018.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 20 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 16.461/271/2017, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată de Ioan Dan Jivan, petent într-o cauză având ca obiect o plângere contravenţională.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că prevederile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care punctul-amendă se raportează la salariul brut şi nu la salariul net. O astfel de soluţie legislativă nu are nicio justificare, deoarece salariul brut include impozitul şi contribuţiile obligatorii către stat, de care cetăţeanul nu beneficiază şi, ca atare, nu poate dispune. Valoarea punctului-amendă de 10%, aplicată la salariul brut, conduce la o amendă cu 30% mai mare decât amenda datorată dacă valoarea ar fi raportată la salariul net, în condiţiile în care salariul minim brut pe economie este de 1.450 lei, iar salariul minim net este de 1.065 lei.
    7. În susţinerea acestui punct de vedere, autorul invocă prevederi ale unor legislaţii străine în care amenda contravenţională se raportează la venitul net, precum şi unele prevederi ale unor legi din România în care obligaţiile cetăţenilor sunt raportate la venitul net, de pildă art. 729 din Codul de procedură civilă sau prevederile relevante din materia contractului de întreţinere reglementat de Codul civil. Autorul apreciază că sunt încălcate prevederile art. 44 alin. (1) şi ale art. 53 din Constituţie.
    8. De asemenea, autorul precizează că soluţia normativă criticată este neproporţională, deoarece afectează grav veniturile cetăţenilor. Invocă, în susţinere, Hotărârea Euro Team Kft a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, C-497/15 şi 498/15, paragraful 43, referitoare la caracterul neproporţional al amenzii pentru taxa pentru utilizarea anumitor infrastructuri, precum şi un studiu-proiect al Fundaţiei Friedrich-Ebert România, potrivit căruia 44% din contractele de muncă sunt la nivelul salariului minim sau sub acesta.
    9. Judecătoria Oradea - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată şi face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 365 din 22 martie 2011, prin care instanţa de contencios constituţional a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, notele scrise ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 98 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, care au următorul cuprins: „Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului“.
    14. Curtea observă că prin introducerea dispoziţiilor art. 98 alin. (2^1), (2^2) şi (2^3) în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, legiuitorul a suspendat aplicarea art. 98 alin. (2) din aceasta şi a stabilit ca pentru anii 2018-2020 valoarea unui punct-amendă să fie de 145 lei. Având însă în vedere că procesul-verbal contravenţional contestat în cauza în care a fost ridicată excepţia a fost întocmit în 7 octombrie 2017, Curtea este legal învestită cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 98 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    15. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în integralitatea lor, au mai fost analizate de Curtea Constituţională, din perspectiva unor critici similare. Astfel, Curtea a statuat că stabilirea unor amenzi nu are semnificaţia unui transfer de proprietate care să încalce Constituţia, ci este consecinţa săvârşirii unor fapte ilegale sancţionate de lege, în cuantumul apreciat de legiuitor în funcţie de gravitatea şi frecvenţa faptelor respective (deciziile nr. 822 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 1 martie 2019, paragraful 14, şi nr. 575 din 3 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.111 din 8 decembrie 2005).
    17. De asemenea, Curtea a reamintit că dreptul de proprietate privată nu este un drept absolut, aşa încât, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conţinutul şi limitele acestuia sunt stabilite de lege. De altfel, în susţinerea acestei concepţii, şi alin. (7) al aceluiaşi articol obligă proprietarul la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, îi revin. Aşa fiind, a conchis Curtea, nu se poate reţine că, prin instituirea unei sancţiuni contravenţionale în sarcina persoanelor fizice ori juridice, se aduce atingere dreptului de proprietate, chiar dacă în mod automat executarea contravenţiei înseamnă diminuarea patrimoniului (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 822 din 11 decembrie 2018, precitată, paragraful 15, şi nr. 407 din 8 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 21 noiembrie 2013).
    18. În sfârşit, Curtea a mai stabilit că textele de lege criticate nu restrâng drepturi constituţionale, ci prevăd, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, sancţionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, respectiv „asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului“. Aşa fiind, reglementarea unor sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea acestor reguli este deplin justificată din perspectiva interesului general ocrotit (a se vedea, spre exemplu, deciziile nr. 822 din 11 decembrie 2018, precitată, paragraful 16, nr. 365 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 13 mai 2011, sau nr. 288 din 18 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 22 aprilie 2010).
    19. Având în vedere jurisprudenţa anterior evocată, precum şi faptul că nu pot fi identificate raţiuni de natură să impună reconsiderarea acesteia, Curtea va respinge toate argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate.
    20. În plus faţă de aceste considerente, Curtea constată că soluţia normativă criticată nu este arbitrară şi respectă o justă măsură de proporţionalitate între intensitatea intruziunii în interesul particular şi importanţa obiectivului social urmărit prin impunerea ei. Statul este îndreptăţit să acorde o importanţă deosebită obiectivului urmărit prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi, ca atare, trebuie să i se acorde o anumită marjă de apreciere şi în ceea ce priveşte alegerea mijloacelor prin care acest obiectiv să fie în mod efectiv atins. În concret, Curtea observă că această marjă de apreciere nu a fost depăşită nici cu privire la modalitatea aleasă, respectiv aplicarea amenzilor contravenţionale, şi nici cu privire la modalitatea concretă de calcul al cuantumului acesteia, respectiv 10% din salariul minim brut pe ţară. Pe de o parte, este rezonabilă opţiunea legiuitorului potrivit căreia, în vederea atingerii obiectivului urmărit prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, amenda contravenţională trebuie să aibă un cuantum de natură să asigure caracterul său disuasiv, respectiv împiedicarea producerii rezultatelor care aduc atingere valorilor ocrotite de acest act normativ. Astfel, este rezonabilă presupunerea că un cuantum prea mic al amenzii nu ar putea asigura caracterul său disuasiv.
    21. Pe de altă parte, Curtea reţine că amenda nu ar putea fi calculată într-o manieră care să aducă o atingere excesivă patrimoniului contravenienţilor. Proporţionalitatea şi echitatea măsurii criticate rezultă din faptul că indicatorul economic prin raportare la care se calculează amenda contravenţională îl reprezintă salariul minim brut pe ţară, împrejurare care este de natură să neutralizeze şi un efect patrimonial disproporţionat pentru contravenienţii cu venituri scăzute. Astfel, Curtea reţine că modalitatea de calcul al amenzii este rezonabilă şi nu arbitrară.
    22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Dan Jivan în Dosarul nr. 16.461/271/2017 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 98 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. Valer Dorneanu
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016