Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 325 din 11 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 325 din 11 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1303 din 29 decembrie 2020

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Florica Dobai, Maria Hekler, Sebastian Sorin Ardelean, Florina Ioana Avram, Mariana Bodiuţiu, Maria Cîmpean, Stelian Mihail Criste, Adriana Niculina Cuciula, Ioana Lucia Puşcaş, Angela Neagu, Cornelia Precup, Andreea Florina Pop, Robert Tibor Ecsedi, Teodora Gabriela Topai, Ştefania Checiu, Andreea Monica Blidar, Georgeta Mariana Carmen Crupşa, Meda Denisa Filip, Marinela Lavinia Gligor, Florina Daciana Ilea, Andreia Eva Lajos, Liliana Gabriela Popoviciu, Monica Vereş, Mirela Gug, Camelia Elena Basu, Aurica Boroş, Diana Eufemia Boţiu, Lenuţa Micula, Mihaela Liana Micula, Cristina Liliana Nan, Doina Minerva Nuna, Veronica Maria Popa, Marius Devis Popovici, Mirela Liana Sabău, Adina Mariana Tudor, Bogdan Valentin Avram, Alexandru Nicolae Venter, Adinel Ion Ciora, Rodica N. Bucurea, Dorina Vereş, Paula Sorina Boşca, Monica Florentina Maghiar, Ileana Claudia Şortuj, Daniel Florin Micula şi Florica Elisabeta Varodi, toţi prin reprezentant Mariana Bodiuţiu, în Dosarul nr. 8.926/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.394D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.917D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Simona Florica Nicolau, Florentina Timofte, Elena Sandu, Iolanda Bejenaru, Adriana Copaci, Carmen Cotea, Silvia Gabriela Duta şi Mariela Dibus în Dosarul nr. 7.299/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.025D/2019 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Elena Gabriela Pusta, Alexandru Szabo, Laura Szabo, Emilia Sasca, Larisa Szasz, Mădălina Sălăjean, Cristina Florina Sîrbu, Alina Maria Topoliceanu, Andrada Maliţa, Adelina Andreea Urs, Denisa Urda, Adriana Pantea, Anamaria Capota, Andreea Ionela Cuc, Rozalia Ferke, Felicia Tunduc, Maria Rus, Daniela Tăut, Claudia Veer, Afrodita Costin, Liliana Toma, Marius Vinţ, Gavril Bodog, Florin Marc, Wagner Emil Luca, Cristina Maria Pandrea, Ioana Raluca Burduşa, Viorica Berghe, Ovidiu Ilieş, Marius Călin Pop, Edit Vas, Simona Macovei, Cecilia Mariana Băinţan, Maria Băiţar, Florica Balaş, Dalina Benea, Dorina Raluca Bogdan, Claudia Bolojan, Mihaela Maria Boţa, Delia Bulzan, Cătălin Mircea Burle, Daniela Cociubei, Andreea Lorena Curtui, Noemi David (fostă Biro), Teodora Simona Dărăban, Diana Dem, Claudia Fitero, Florina Angela Fitărău, Alexandra Bianca Giurgiuman, Angelica Iakab, Adriana Heredea, Codruţa Aneta Hodorog, Simona Rodica Lupşe, Elena Claudia Lascu, Liana Claudia Marc, Doina Marta, Greti Martin, Marinela Maxim, Delia Măgui, Corina Mile, Adriana Milian, Elena Mihoc, Claudia Mustaţă, Mariana Negru, Simona Oltean, Mihaela Ioana Cuc, Nicoleta Pop, Bianca Maria Popa şi Mihaela Prigoreanu în Dosarul nr. 123/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 197D/2020 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Iuliana Mirela Bănescu în Dosarul nr. 5.479/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.917D/2019, nr. 3.025D/2019 şi nr. 197D/2020 la Dosarul nr. 2.394D/2019.
    6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.917D/2019, nr. 3.025D/2019 şi nr. 197D/2020 la Dosarul nr. 2.394D/2019, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat în sensul respingerii excepţiei prin deciziile nr. 310 din 7 mai 2019 şi nr. 697 din 31 octombrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 24 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8.926/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Florica Dobai, Maria Hekler, Sebastian Sorin Ardelean, Florina Ioana Avram, Mariana Bodiuţiu, Maria Cîmpean, Stelian Mihail Criste, Adriana Niculina Cuciula, Ioana Lucia Puşcaş, Angela Neagu, Cornelia Precup, Andreea Florina Pop, Robert Tibor Ecsedi, Teodora Gabriela Topai, Ştefania Checiu, Andreea Monica Blidar, Georgeta Mariana Carmen Crupşa, Meda Denisa Filip, Marinela Lavinia Gligor, Florina Daciana Ilea, Andreia Eva Lajos, Liliana Gabriela Popoviciu, Monica Vereş, Mirela Gug, Camelia Elena Basu, Aurica Boroş, Diana Eufemia Boţiu, Lenuţa Micula, Mihaela Liana Micula, Cristina Liliana Nan, Doina Minerva Nuna, Veronica Maria Popa, Marius Devis Popovici, Mirela Liana Sabău, Adina Mariana Tudor, Bogdan Valentin Avram, Alexandru Nicolae Venter, Adinel Ion Ciora, Rodica N. Bucurea, Dorina Vereş, Paula Sorina Boşca, Monica Florentina Maghiar, Ileana Claudia Şortuj, Daniel Florin Micula şi Florica Elisabeta Varodi, toţi prin reprezentant Mariana Bodiuţiu, într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv obligarea la emiterea unor acte administrative în legătură cu recunoaşterea unor drepturi salariale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.394D/2019.
    9. Prin Sentinţa nr. 1.894 din 4 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 7.299/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Simona Florica Nicolau, Florentina Timofte, Elena Sandu, Iolanda Bejenaru, Adriana Copaci, Carmen Cotea, Silvia Gabriela Duta şi Mariela Dibus într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv obligarea la emiterea unor acte administrative în legătură cu recunoaşterea unor drepturi salariale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.917D/2019.
    10. Prin Încheierea din 29 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 123/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Elena Gabriela Pusta, Alexandru Szabo, Laura Szabo, Emilia Sasca, Larisa Szasz, Mădălina Sălăjean, Cristina Florina Sîrbu, Alina Maria Topoliceanu, Andrada Maliţa, Adelina Andreea Urs, Denisa Urda, Adriana Pantea, Anamaria Capota, Andreea Ionela Cuc, Rozalia Ferke, Felicia Tunduc, Maria Rus, Daniela Tăut, Claudia Veer, Afrodita Costin, Liliana Toma, Marius Vinţ, Gavril Bodog, Florin Marc, Wagner Emil Luca, Cristina Maria Pandrea, Ioana Raluca Burduşa, Viorica Berghe, Ovidiu Ilieş, Marius Călin Pop, Edit Vas, Simona Macovei, Cecilia Mariana Băinţan, Maria Băiţar, Florica Balas, Dalina Benea, Dorina Raluca Bogdan, Claudia Bolojan, Mihaela Maria Boţa, Delia Bulzan, Cătălin Mircea Burle, Daniela Cociubei, Andreea Lorena Curtui, Noemi David (fostă Biro), Teodora Simona Dărăban, Diana Dem, Claudia Fitero, Florina Angela Fitero, Alexandra Bianca Giurgiuman, Angelica Iakab, Adriana Heredea, Codruţa Aneta Hodorog, Simona Rodica Lupşe, Elena Claudia Lascu, Liana Claudia Marc, Doina Marta, Greti Martin, Marinela Maxim, Delia Măgui, Corina Mile, Adriana Milian, Elena Mihoc, Claudia Mustaţă, Mariana Negru, Simona Oltean, Mihaela Ioana Cuc, Nicoleta Pop, Bianca Maria Popa şi Mihaela Prigoreanu într-o cauză având ca obiect recunoaşterea unor drepturi salariale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.025D/2019.
    11. Prin Sentinţa civilă nr. 2.487 din 1 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.479/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din capitolul II, secţiunea a III-a din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Iuliana Mirela Bănescu, într-o cauză având ca obiect recunoaşterea unor drepturi salariale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 197D/2020.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate care prevăd limitarea la un procent de 30% pe ordonator de credite a sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, creează discriminări în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, în funcţie de categoria personalului avut în subordine şi drepturile cuvenite acestora.
    13. Principiul salarizării este acela al egalităţii de tratament în stabilirea cuantumului valorii salariului, consacrat de art. 41 alin. (4) din Constituţie şi de art. 5 şi art. 6 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Principiul de ordine publică la „muncă egală sau de valoare egală, salariu egal“ exclude orice discriminare în materia stabilirii sau modificării salariului. Dacă felul muncii este acelaşi, cerinţele şi condiţiile de muncă sunt identice sau similare, dacă munca este egală sau de valoare egală, diferenţele de salarizare pentru grefieri nu se justifică.
    14. De asemenea, dacă în cadrul a două instanţe este un număr diferit de personal contractual sau alte categorii care nu beneficiază de sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, prevăzute de dispoziţiile art. 5 din secţiunea 1 a capitolului VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, a gradaţiilor şi a soldelor de comandă/ salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare diferă.
    15. Mai mult decât atât, atingerea pragului de 30% din suma acestora se realizează diferit în cadrul instituţiilor de acelaşi grad, iar plafonarea sporurilor judecătorilor va fi de asemenea diferită. Se va ajunge astfel ca un judecător cu acelaşi grad, aceeaşi funcţie, treaptă să beneficieze de drepturi diferite faţă de un coleg de la altă instanţă aflat în aceeaşi situaţie.
    16. În acest context, se menţionează că sunt admisibile diferenţieri de salariu pentru funcţii/posturi similare dacă sunt dimensionate în funcţie de nivelul studiilor, în raport cu importanţa şi complexitatea muncii.
    17. Se încalcă astfel principiile de echitate şi coerenţă. Drepturile acordate de lege ajung să fie iluzorii în condiţiile în care un judecător beneficiază, potrivit legii, de anumite sporuri, pe care în realitate nu le poate încasa. Plafonând cuantumul sporurilor acordate, se observă că persoane care lucrează în condiţii de muncă vătămătoare sau periculoase şi care ar trebui să beneficieze de un spor de până la 15% din salariul de bază sunt private de acest drept în cazul în care celelalte sporuri acordate de lege depăşesc pragul de 30%, ei încasând aceleaşi drepturi salariale cu persoanele care lucrează în condiţii normale de muncă.
    18. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul persoanelor cu handicap care desfăşoară o activitate în condiţii normale de lucru şi care, potrivit legii, ar trebui să beneficieze de un spor de 15%, pe care însă legiuitorul, deşi îl acordă, nu îl mai garantează.
    19. Aşadar, legea lasă la aprecierea ordonatorului de credit modalitatea de reducere a cuantumului total al sporurilor de la 45% (la care personalul auxiliar de specialitate ar fi îndreptăţit, întrucât sunt îndeplinite toate condiţiile pentru a primi fiecare spor în parte la valoarea maximă) la pragul de 30%, fără a exista criterii clare pentru a efectua această operaţiune. De asemenea această operaţiune de reducere a cuantumului unuia din cele trei sporuri doar pentru a nu depăşi pragul de 30% este discriminatorie, fixată în baza unor criterii care nu sunt obiective. Se mai invocă jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994.
    20. Acest aspect rezultă şi din faptul că unele curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţie si Justiţie au acordat sporuri la valoarea maximă de 45% sau 40%, aşadar peste pragul de 30%. Având în vedere faptul că textul de lege atacat nu îndeplineşte condiţiile de previzibilitate şi accesibilitate, acesta încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    21. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 2.394D/2019, că textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale. Numărul sporurilor, categoria de sporuri şi cuantumul acestora diferă în anexele nr. I-VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la situaţiile concrete în care lucrează personalul din sectorul bugetar. Cu toate acestea, în mod uniform, fără diferenţiere, legiuitorul a stabilit prin articolul a cărui neconstituţionalitate se doreşte a fi examinată că suma tuturor sporurilor (indiferent de complexitatea situaţiei care impune calcularea şi acordarea lor) să fie limitată la 30% din suma salariilor de bază. Or, aplicarea unei astfel de uniformizări unor situaţii variate şi complexe reprezintă o încălcare a tratamentului egal, garantat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât principiul tratamentului egal obligă ca situaţiile diferite să nu fie tratate într-un mod similar.
    22. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază în Dosarul nr. 2.917D/2019 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât aceste dispoziţii sunt generale şi se aplică tuturor categoriilor de personal aflate în situaţii egale, motiv pentru care nu s-ar putea reţine existenţa unei discriminări. În Dosarul nr. 197D/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu a comunicat opinia sa.
    23. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că textul legal criticat încalcă art. 16 din Constituţia României.
    24. Se arată că actuala modalitate de reglementare a acordării sporurilor salariale pare că lasă la aprecierea angajatorului cuantumul sporurilor care se acordă fiecărui angajat în parte, inducând arbitrarul acestuia, fiind de natură să creeze un tratament diferenţiat între persoanele având aceeaşi funcţie, vechime şi calificare angajate în sistemul public care aparţin de ordonatori de credit diferiţi, întrucât acei ordonatori care au beneficiat de o alocare bugetară mai substanţială sau care au un volum al cheltuielilor mai mic vor putea tot discreţionar, să acorde sporuri salariale calculate la procentul maxim prevăzut în anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, fără a depăşi cota de 30% din totalul bugetului instituţiei, în timp ce ordonatorii de credite ce au beneficiat de o alocare bugetară mai redusă ori care au cheltuieli extrasalariale mai mari pot fi ţinute în mod obligatoriu de plafonul de 30%, cu diminuarea corespunzătoare a procentului sporurilor în raport de angajat. Însă nu este clară, din cauza modului defectuos de redactare a normelor juridice amintite mai sus, nici măcar posibilitatea depăşirii plafonului de 30% pentru a atinge un plafon de 45% la nivel de salarizare individuală, aşa cum pare să fie reglementat în anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017. Tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă.
    25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    26. Avocatul Poporului a comunicat punctul său de vedere în dosarele nr. 2.394D/2019 şi nr. 3.025D/2019, arătând că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale. De asemenea, menţionează că şi-a mai exprimat opinia în dosarele Curţii Constituţionale nr. 91D/2019, nr. 478D/2019, nr. 584D/2019, nr. 718D/2019 şi nr. 970D/2019.
    27. Astfel, se susţine că respectivele critici de neconstituţionalitate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie nu pot fi reţinute, aspectele invocate ţinând mai mult de interpretarea şi aplicarea legii ori de corelarea dintre prevederi din acte normative diferite. În ceea ce priveşte prevederile art. 11 alin. (1) din Constituţie, se arată că acestea nu au incidenţă în cauză.
    28. Însă, prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţiei se arată că prevederile legale criticate sunt de natură a institui o discriminare între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, fără a exista o justificare obiectivă şi rezonabilă. Principiul salarizării este acela al egalităţii de tratament în stabilirea salariului consacrat de art. 41 alin. (4) din Constituţia României şi de art. 5 şi art. 6 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
    29. Limitarea de 30% a sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite este de natură a crea discriminări în cadrul aceleiaşi categorii profesionale.
    30. În ceea ce priveşte invocarea art. 20 alin. (1) din Constituţie, aceasta devine incident în măsura invocării unor drepturi şi libertăţi constituţionale, însă temeiul declarării ca neconstituţională a unei dispoziţii legale îl constituie încălcarea unei prevederi constituţionale, şi nu a unei reglementări internaţionale. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate nu contravin nici art. 21 din Constituţie şi nici art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    31. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    32. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    33. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: „(1) Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.“
    34. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, art. 4 privind nediscriminarea, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind principiul egalităţii în faţa legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 125 privind statutul judecătorilor şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti din Constituţie. Se mai invocă prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale Protocolului nr. 12 privind interzicerea generală a discriminării la aceeaşi convenţie.
    35. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiile legale criticate. Astfel, prin Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, şi Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 15 ianuarie 2020, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    36. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor şi a altor drepturi, prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, statul are deplina legitimitate constituţională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (a se vedea, în acest sens, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.250 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010).
    37. Curtea a precizat că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opţiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituţie şi destinată a fi aplicată în mod nediferenţiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii şi fără discriminări.
    38. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 41 din Constituţie, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului. Legea fundamentală prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaţilor la protecţia socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe ţară“, fără să dispună cu privire la drepturi salariale suplimentare, cum sunt sporurile, primele, stimulentele şi altele (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007).
    39. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor lor din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. De asemenea, Curtea Europeană a statuat că o autoritate de stat nu poate invoca lipsa de fonduri ca pretext pentru a nu-şi îndeplini obligaţiile (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 26).
    40. Prin Decizia nr. 697 din 31 octombrie 2019, precitată, Curtea a statuat că respectiva critică formulată de autoarea excepţiei se axa pe unele probleme rezultate din aplicarea dispoziţiilor legale criticate, prin evidenţierea unor situaţii particulare, prin natura lor, variabile, spre exemplu, numărul şi categoriile de angajaţi în cadrul unei instituţii/autorităţi publice, care, în opinia sa, pot genera diferenţe în privinţa cuantumului sporurilor acordate aceleiaşi categorii de personal care îşi desfăşoară activitatea în instituţii diferite, în speţă, judecătorii care îşi desfăşoară activitatea în tribunale diferite.
    41. Sub acest aspect, Curtea a observat că la stabilirea nivelului veniturilor salariale trebuie avute în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora „Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile şi autorităţile publice se asigură de fiecare ordonator de credite“, şi ale art. 3 alin. (4) din Legea-cadru, potrivit cărora: „Ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie/soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare/ indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, (...) astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu.“
    42. De asemenea, în viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. În acest sens, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabileşte că „limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege şi în anexele nr. I-VIII“. Ca atare, Curtea a constatat că stabilirea cuantumului concret al sporurilor şi al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu. O asemenea soluţie legislativă ţine de dreptul exclusiv al legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, fără a fi contrară art. 4 şi 16 din Constituţie şi nici art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării.
    43. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, inclusiv prin raportare la dispoziţiile convenţionale invocate, precum şi cele constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 11, art. 16, art. 20, art. 125 şi ale art. 126.
    44. În ceea ce priveşte prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză.
    45. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florica Dobai, Maria Hekler, Sebastian Sorin Ardelean, Florina Ioana Avram, Mariana Bodiuţiu, Maria Cîmpean, Stelian Mihail Criste, Adriana Niculina Cuciula, Ioana Lucia Puşcaş, Angela Neagu, Cornelia Precup, Andreea Florina Pop, Robert Tibor Ecsedi, Teodora Gabriela Topai, Ştefania Checiu, Andreea Monica Blidar, Georgeta Mariana Carmen Crupşa, Meda Denisa Filip, Marinela Lavinia Gligor, Florina Daciana Ilea, Andreia Eva Lajos, Liliana Gabriela Popoviciu, Monica Vereş, Mirela Gug, Camelia Elena Basu, Aurica Boroş, Diana Eufemia Boţiu, Lenuţa Micula, Mihaela Liana Micula, Cristina Liliana Nan, Doina Minerva Nuna, Veronica Maria Popa, Marius Devis Popovici, Mirela Liana Sabău, Adina Mariana Tudor, Bogdan Valentin Avram, Alexandru Nicolae Venter, Adinel Ion Ciora, Rodica N. Bucurea, Dorina Vereş, Paula Sorina Boşca, Monica Florentina Maghiar, Ileana Claudia Şortuj, Daniel Florin Micula şi Florica Elisabeta Varodi, toţi prin reprezentant Mariana Bodiuţiu în Dosarul nr. 8.926/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Simona Florica Nicolau, Florentina Timofte, Elena Sandu, Iolanda Bejenaru, Adriana Copaci, Carmen Cotea, Silvia Gabriela Duta şi Mariela Dibus în Dosarul nr. 7.299/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Elena Gabriela Pusta, Alexandru Szabo, Laura Szabo, Emilia Sasca, Larisa Szasz, Mădălina Sălăjean, Cristina Florina Sîrbu, Alina Maria Topoliceanu, Andrada Maliţa, Adelina Andreea Urs, Denisa Urda, Adriana Pantea, Anamaria Capota, Andreea Ionela Cuc, Rozalia Ferke, Felicia Tunduc, Maria Rus, Daniela Tăut, Claudia Veer, Afrodita Costin, Liliana Toma, Marius Vinţ, Gavril Bodog, Florin Marc, Wagner Emil Luca, Cristina Maria Pandrea, Ioana Raluca Burduşa, Viorica Berghe, Ovidiu Ilieş, Marius Călin Pop, Edit Vas, Simona Macovei, Cecilia Mariana Băinţan, Maria Băiţar, Florica Balaş, Dalina Benea, Dorina Raluca Bogdan, Claudia Bolojan, Mihaela Maria Boţa, Delia Bulzan, Cătălin Mircea Burle, Daniela Cociubei, Andreea Lorena Curtui, Noemi David (fosta Biro), Teodora Simona Dărăban, Diana Dem, Claudia Fitero, Florina Angela Fitărău, Alexandra Bianca Giurgiuman, Angelica Iakab, Adriana Heredea, Codruţa Aneta Hodorog, Simona Rodica Lupşe, Elena Claudia Lascu, Liana Claudia Marc, Doina Marta, Greti Martin, Marinela Maxim, Delia Magui, Corina Mile, Adriana Milian, Elena Mihoc, Claudia Mustaţă, Mariana Negru, Simona Oltean, Mihaela Ioana Cuc, Nicoleta Pop, Bianca Maria Popa şi Mihaela Prigoreanu în Dosarul nr. 123/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de Iuliana Mirela Bănescu în Dosarul nr. 5.479/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016