Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 31 din 4 februarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 31 din 4 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 472 din 4 iunie 2020

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, raportat la art. 6 alin. (6) din Codul civil, excepţie ridicată de Floare Lăzăroi (Cîmpan), în numele minorului Ionuţ Caius Lăzăroi, în Dosarul nr. 258/208/2016 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.397D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent-şef referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus, la dosarul cauzei, o cerere de judecată în lipsă.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că acţiunile privitoare la filiaţie se supun Codului civil numai în privinţa persoanelor născute după intrarea sa în vigoare, tocmai pentru că situaţia de fapt se consumă odată cu naşterea copilului. Totodată, se arată că invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a unor norme de natură legală este inadmisibilă, întrucât text de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate poate fi numai o normă constituţională.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 30 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 258/208/2016, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, raportat la art. 6 alin. (6) din Codul civil, excepţie ridicată de Floare Lăzăroi (Cîmpan), în numele minorului Ionuţ Caius Lăzăroi, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă acţiunea de stabilire a paternităţii din afara căsătoriei ca prescrisă.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat încalcă art. 6 alin. (6) din Codul civil, potrivit căruia dispoziţiile Codului civil se aplică şi în cazul stabilirii filiaţiei copiilor născuţi anterior intrării în vigoare a Codului civil. Totodată, încalcă atât art. 5 din Legea nr. 71/2011, potrivit căruia dispoziţiile Codului civil se aplică şi situaţiilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare în ceea ce priveşte filiaţia, şi anume copiilor născuţi înainte de intrarea sa în vigoare, cât şi art. 427 din Codul civil, pe care îl goleşte de conţinut. Se mai indică faptul că art. 47 din Legea nr. 71/2011 încalcă art. 49 din Constituţie, având în vedere că stabilirea paternităţii minorului reprezintă un interes major şi o realizare a dreptului său.
    7. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Constituţie, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că textul criticat reprezintă o normă tranzitorie care reglementează legea aplicabilă situaţiilor juridice concrete în materia filiaţiei, în raport cu data intrării în vigoare a noului Cod civil. În ceea ce priveşte aplicarea legii în timp, este consacrat principiul aplicării imediate a legii noi, în sensul că, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, toate situaţiile juridice care se ivesc ulterior sunt supuse reglementării noii legi. Asigurarea previzibilităţii legii şi stabilităţii raporturilor juridice face ca legea să nu mai poată fi aplicată retroactiv, respectiv unor situaţii născute anterior intrării în vigoare a unei legi al cărei conţinut nu era cunoscut subiecţilor de drept, astfel că aceştia nu se puteau conforma unor cerinţe legale care nu existau şi nu puteau fi anticipate. Tocmai de aceea opţiunea legiuitorului pentru norma tranzitorie criticată este firească, momentul naşterii copilului fiind elementul definitoriu în raport cu care se stabileşte şi legea aplicabilă acţiunii. Totodată, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul neretroactivităţii legii.
    10. Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituţional. Invocându-se Decizia nr. 847 din 10 decembrie 2015, se arată că este de neconceput, în acord cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, ca legea nouă să se aplice şi copiilor născuţi înainte de intrarea ei în vigoare, respectiv efectele juridice ale legii noi să fie aplicabile şi unei situaţii trecute, şi anume naşterea copilului. Se subliniază că pentru adoptarea unei asemenea soluţii normative, legiuitorul a avut în vedere chiar jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 755 din 24 iunie 2008 şi Decizia nr. 1.345 din 9 decembrie 2008. Totodată, se mai invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în drepturi. Se menţionează că, în materia analizată, există un cadru normativ coerent şi apt de natură să ducă la determinarea realităţii biologice în privinţa filiaţiei copiilor.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, raportat la art. 6 alin. (6) din Codul civil. În realitate, Curtea constată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate motivează neconstituţionalitatea art. 47 din Legea nr. 71/2011 prin încălcarea, pe de o parte, a art. 6 alin. (6) şi a art. 427 din Codul civil, precum şi a art. 5 din Legea nr. 71/2011, iar, pe de altă parte, a art. 49 din Constituţie. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie numai dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 71/2011, celelalte norme de nivel legal fiind folosite ca norme de referinţă. Art. 47 din Legea nr. 71/2011 are următorul cuprins:
    "Stabilirea filiaţiei, tăgăduirea paternităţii sau orice altă acţiune privitoare la filiaţie este supusă dispoziţiilor Codului civil şi produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuţi după intrarea lui în vigoare"

    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că regimul special de protecţie al copiilor, prevăzut de art. 49 alin. (1) din Constituţie, nu se referă la dreptul acestora de a-şi cunoaşte părinţii biologici şi de a se recunoaşte din punct de vedere juridic această realitate biologică, ci la obligaţiile pozitive existente în sarcina statului cu privire la crearea unui cadru juridic de protecţie a sănătăţii, integrităţii fizice şi psihice ori a dezvoltării intelectuale, a vieţii economice şi sociale a copilului în considerarea vârstei sale. În schimb, acţiunile în materia filiaţiei se subsumează art. 26 din Constituţie, care garantează atât dreptul minorului, prin mijlocirea mamei sale, cât şi al copilului major de a formula astfel de acţiuni. Prin urmare, aceste acţiuni nu sunt puse la îndemâna persoanei în considerarea vârstei sale, ci în considerarea dreptului său de a cunoaşte adevărul biologic şi al convertirii acestei stări într-una de drept. În consecinţă, dat fiind că sfera de protecţie a textului de referinţă invocat nu vizează filiaţia, înseamnă că art. 47 din Legea nr. 71/2011 nu poate fi contrar acestuia, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind neîntemeiată.
    16. De altfel, textul criticat recunoaşte în beneficiul copiilor toate acţiunile existente în materie de filiaţie şi nu face decât să indice, potrivit regulii tempus regit actum, dispoziţiile de drept substanţial aplicabile în materie de filiaţie, respectându-se dreptul persoanei de a-şi cunoaşte părinţii biologici şi de a converti această stare de fapt într-una de drept. Chiar şi în lipsa normei criticate, aplicarea dispoziţiilor de drept substanţial în materie de filiaţie s-ar fi realizat în funcţie de data naşterii copilului. Curtea a subliniat, prin Decizia nr. 847 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 18 februarie 2016, paragraful 21, că în materia analizată există un cadru normativ coerent şi apt de natură să ducă la determinarea realităţii biologice în privinţa filiaţiei copiilor, însă subiectele de drept trebuie să folosească acţiunile privitoare la filiaţie potrivit scopului şi naturii lor, cu respectarea principiului aplicării legii civile în timp. Revine instanţei judecătoreşti competenţa de a aplica şi interpreta în mod corect legea civilă atât prin prisma aplicării sale în timp, cât şi a conţinutului său normativ.
    17. Totodată, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu este nemulţumită de norma criticată, ci de faptul că art. 60 alin. 1 din Codul familiei, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei, în condiţiile unui copil născut în anul 2000, prevede că acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei poate fi pornită de către mamă într-un termen de prescripţie de 1 an de la naşterea copilului. Or, Curtea, prin Decizia nr. 697 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2017, a statuat că prevederile art. 60 alin. 1 din Codul familiei, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei, sunt constituţionale în măsura în care nu privesc acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei introdusă de copil, ceea ce înseamnă că în numele copilului, pe perioada minorităţii sale în termenul prevăzut de lege, mama poate exercita acţiunea antereferită, iar copilul poate exercita această acţiune direct după ce devine major. Prin urmare, în momentul de faţă, după pronunţarea Deciziei nr. 697 din 29 noiembrie 2016, în cauză, se pun doar probleme de interpretare şi aplicare a cadrului normativ existent în privinţa copilului născut sub imperiul Legii nr. 4/1953 - Codul familiei.
    18. Curtea mai reţine că invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (6) şi ale art. 427 din Codul civil, precum şi ale art. 5 din Legea nr. 71/2011 nu poate fi admisă, textele de natură legală neputându-se constitui în norme de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Astfel de critici nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate, ci reprezintă aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea coroborată a diferitelor texte legale. Or, o asemenea competenţă aparţine instanţelor judecătoreşti, şi nu Curţii Constituţionale.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Floare Lăzăroi (Cîmpan), în numele minorului Ionuţ Caius Lăzăroi, în Dosarul nr. 258/208/2016 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 februarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Benke Károly


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016