Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 282 din 4 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi a celor ale art. II alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 282 din 4 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi a celor ale art. II alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 693 din 3 august 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale art. II alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Petre Vasile Şerbănescu în Dosarul nr. 2.212/111/2016 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.885 D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar mai multe documente, respectiv: copii de pe taloanele de pensii pentru a putea fi comparate, răspuns la punctele de vedere solicitate de către Curtea Constituţională autorităţilor publice şi comunicate la dosar, precum şi o cerere prin care solicită Curţii să constate nulitatea deciziei emise de Casa Judeţeană de Pensii Bihor. De asemenea, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de constatare a nulităţii deciziei emise de Casa Judeţeană de Pensii Bihor, întrucât soluţionarea acesteia excedează competenţei Curţii Constituţionale. Solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate şi precizează că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că dreptul la indemnizaţie nu este un drept constituţional, din această perspectivă nefiind încălcate textele constituţionale invocate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele
    5. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.212/111/2016, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi a dispoziţiilor art. II alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost invocată de Petre Vasile Şerbănescu într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva deciziei emise de Casa Judeţeană de Pensii Bihor şi a hotărârii Comisiei Centrale de Contestaţii.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că este beneficiarul unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în anul 2012 şi ulterior al unei decizii a Casei Judeţene de Pensii Bihor prin care s-a statuat că i se datorează indemnizaţia prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prin raportare la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea asigurărilor sociale de stat. După intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, deşi a notificat casa judeţeană de pensii menţionată să îi plătească aceeaşi sumă, s-a emis o nouă decizie - care este atacată în prezenta cauză - prin care i s-a stabilit indemnizaţia prevăzută la art. II alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Se arată că prin prevederile art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 sintagma „salariul mediu brut“ a fost înlocuită cu sintagma „câştigul salarial mediu brut“, iar din preambulul ordonanţei rezultă că se reiau plăţile privind indemnizaţiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, începând cu luna ianuarie 2015.
    7. Se susţine că legiuitorul nu poate să modifice sau să desfiinţeze o hotărâre judecătorească printr-un act normativ fără ca prin aceasta să încalce principiul separaţiei puterilor în stat. Totodată, acest principiu este încălcat deoarece prin decizia emisă de casa judeţeană de pensii întemeiată pe textele de lege criticate se desfiinţează o hotărâre judecătorească definitivă care a dobândit autoritate de lucru judecat.
    8. Referitor la încălcarea art. 16 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, autorul arată că a recunoaşte casei judeţene de pensii competenţa de reexaminare, respectiv de desfiinţare a existenţei dreptului obţinut printr-o sentinţă, înseamnă a recunoaşte controlul administrativ asupra unei hotărâri judecătoreşti, deci o cale de atac neprevăzută de lege, ceea ce contravine art. 129 din Constituţie. Legitimarea unui astfel de control ar avea ca efect ideea că există persoane, instituţii sau autorităţi cărora nu le sunt opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele a căror competenţă este reglementată prin lege, încălcând astfel art. 16 alin. (2) din Constituţie.
    9. În ceea ce priveşte încălcarea dreptului de proprietate, autorul arată că indemnizaţia prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 reprezintă un „bun“ aflat sub incidenţa art. 1 privind protecţia proprietăţii din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aşa cum a statuat Curtea prin deciziile nr. 88 din 28 februarie 2013, nr. 244 din 29 aprilie 2014 şi Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014. Cuantumul indemnizaţiei a fost stabilit, potrivit art. II alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, la suma de 2.020 lei. Potrivit art. 16 din Legea nr. 187/2014, câştigul salarial mediu brut este de 2.415 lei, iar cuantumul indemnizaţiei, dacă s-ar raporta la acesta, aşa cum prevede art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, ar fi de 2.657 lei. Rezultă de aici că art. II alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 este lipsit de precizie şi previzibilitate, deoarece se raportează la salariul mediu brut din 2010. Se aduce atingere astfel dreptului la ocrotirea proprietăţii în substanţa sa.
    10. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază, pe de o parte, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată câtă vreme acordarea drepturilor băneşti în semn de recunoştinţă pentru persoanele care au calitatea de revoluţionari ţine de opţiunea exclusivă a legiuitorului, iar, pe de altă parte, că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul având libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, arătând că acestea reglementează aspecte tranzitorii care vizează persoanele care deţin titlul de Luptător cu Rol Determinant şi stabilesc condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de indemnizaţia cuvenită, în cuantumul stabilit prin textul de lege criticat. Niciuna dintre dispoziţiile celor două articole nu afectează hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată sub imperiul legislaţiei în domeniu în forma anterioară modificărilor aduse prin aceste texte. Cuantumurile stabilite prin hotărârile respective se cuvin celor îndreptăţiţi câtă vreme dispoziţiile legale avute în vedere la pronunţarea hotărârii de către instanţa de judecată produc efecte juridice. În aceste condiţii normele criticate nu fac decât să reflecte opţiunea legiuitorului la un anumit moment cu privire la drepturile cuvenite celor care au calitatea de revoluţionari, fără a aduce atingere hotărârilor judecătoreşti pronunţate anterior. În ceea ce priveşte susţinerea încălcării prevederilor art. 44 din Constituţie şi, implicit, a art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale se menţionează că protecţia instituită de text cu privire la „bunuri“ nu este una absolută, fiind prevăzute şi alte două principii ce constituie limite ale exerciţiului acestui drept; dintre acestea, Guvernul a reţinut în preambulul actului normativ posibilitatea privării de proprietate pentru o cauză de interes public.
    13. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, în acest sens indicând deciziile nr. 178 din 29 martie 2016 şi nr. 398 din 15 iunie 2016.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, şi ale art. II alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, care au următorul cuprins:
    - Art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014:
    "Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    După articolul 3 se introduc trei noi articole, articolele 3^1, 3^2 şi 3^3, cu următorul cuprins:
    ART. 3^1
    În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 - eroii martiri şi Luptătorii cu Rol Determinant pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989;
    b) urmaş de erou-martir - persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi copiii acestuia;
    c) obiective de importanţă deosebită - clădirile de importanţă deosebită, în care se găseau structurile regimului totalitar şi alte clădiri publice: Opera din Timişoara, Comitetul Central şi comitetele judeţene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română şi Radiodifuziunea Română şi altele asemenea;
    d) Secretariatul de Stat - Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989;
    e) Asociaţiile de revoluţionari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992 - asociaţiile care au avut şi au ca scop principal apărarea şi promovarea idealurilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau apărarea drepturilor revoluţionarilor, conform actului de înfiinţare de la data constituirii, până la data de 31 decembrie 1992;
    f) certificatele preschimbate - certificatele care atestă titlurile obţinute potrivit Legii nr. 42/1990, pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al Certificatului şi titular al Brevetului de atestare a titlului acordat de către Preşedintele României, prin Decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, preschimbate în baza prezentei legi;
    g) Comisia parlamentară - Comisia parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
    ART. 3^2
    (1) Persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 li se vor elibera noi certificate pentru obţinerea calităţilor şi titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, doar dacă îndeplinesc condiţiile prezentei legi.
    (2) Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se face doar la cerere, în baza certificatului preschimbat.
    (3) Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se efectuează la cererea expresă a titularului de certificat, potrivit modelelor ce vor fi aprobate prin hotărârea de modificare şi completare a normelor de aplicare a prezentei legi.
    (4) Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, şi pentru obţinerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimaţia aferentă.
    ART. 3^3
    (1) Calităţile obţinute potrivit prezentei legi, pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, 2 şi 4 nu pot fi schimbate şi se acordă în baza titlurilor acordate de către Preşedintele României, prin Decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, conform Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările ulterioare.
    (2) Prin excepţie de la alin. (1), calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4, poate fi schimbată, la cerere, conform prevederilor art. 3^2."

    – Art. II. alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015: „În anul 2015 Luptătorii cu Rol Determinant beneficiază de indemnizaţie lunară de gratitudine în cuantum de 2020 lei.“

    17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) în componenta referitoare la securitatea raporturilor juridice şi alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (1) privind instanţele judecătoreşti şi art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 1 privind protecţia proprietăţii din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 s-a modificat Legea nr. 341/2004 instituindu-se un nou titlu, respectiv Luptător cu Rol Determinant, al căror posesori beneficiază de indemnizaţia prevăzută în cuantum fix prin art. II alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, situaţie în care se află autorul excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituţie şi a art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sub aspectul condiţiilor de claritate, precizie şi previzibilitate, Curtea reţine că această critică nu poate fi primită. Astfel, dacă pentru anumite categorii prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 şi pct. 2 din Legea nr. 341/2004 indemnizaţia lunară reparatorie se calculează pe baza coeficienţilor de multiplicare ce vor fi aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru categoria prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, aceasta este stabilită în cuantum fix. Stabilirea cuantumului indemnizaţiilor de acest tip, precum şi modificarea lor ulterioară intră în marja de apreciere a legiuitorului.
    20. Curtea nu poate primi critica formulată de autorul excepţiei referitoare la încălcarea art. 1 alin. (4), art. 124 şi art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală. Astfel, arată acesta, legiuitorul nu poate ca printr-un act normativ să modifice sau să desfiinţeze o hotărâre judecătorească prin care s-au acordat titlurile cuprinse în lege. Referitor la această critică Curtea reţine că activitatea instanţelor de judecată o constituie aplicarea legii, astfel cum aceasta a fost adoptată şi ulterior modificată de legiuitor. În aceste condiţii schimbarea criteriilor avute în vedere de legiuitor la acordarea unui titlu, precum şi stabilirea unui nou cuantum al indemnizaţiei care se acordă pentru noul titlu de Luptător cu Rol Determinant - prin art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 - nu are semnificaţia încălcării hotărârilor instanţelor de judecată, ci a modificării cadrului normativ aplicabil. În sistemul constituţional românesc hotărârea judecătorească pronunţată de instanţele judecătoreşti ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, paragraful III).
    21. Curtea reţine că textele de lege criticate nu aduc atingere art. 16 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie întrucât, prin decizia sa, casa judeţeană de pensii nu a exercitat controlul administrativ asupra unei hotărâri judecătoreşti, ci a aplicat prevederile unui act normativ intrat în vigoare după pronunţarea hotărârii judecătoreşti, act normativ care modifică cadrul legislativ aplicabil.
    22. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 44 şi a celor ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea observă că prin Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012, a reţinut că sumele reprezentând indemnizaţii restante care se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie, într-adevăr, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceste tipuri de indemnizaţii au însă caracter reparatoriu, fără consacrare constituţională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar, în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizaţii pe o anumită perioadă, are, de asemenea, dreptul de a alege frecvenţa şi modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituţionale, legiuitorul poate opta şi pentru retragerea lor în viitor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 429 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 12 septembrie 2018, paragraful 41).
    23. Totodată, Curtea reţine că soluţionarea cererii de constatare a nulităţii absolute a deciziei emise de Casa Judeţeană de Pensii Bihor nu intră în sfera sa de competenţă, actele administrative putând fi supuse controlului instanţelor judecătoreşti, în condiţiile legii.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petre Vasile Şerbănescu în Dosarul nr. 2.212/111/2016 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi ale art. II alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent
                    Cristina Cătălina Turcu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016