Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 271 din 4 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 271 din 4 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 748 din 18 august 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Brusturoasa, judeţul Bacău, în Dosarul nr. 3.226/110/2015/a1 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.218D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate în raport cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 9 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.226/110/2015/a1, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Brusturoasa, judeţul Bacău, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale în contextul în care dreptul de creanţă se naşte ulterior deschiderii procedurii insolvenţei. Astfel, creditorul al cărui drept se naşte ulterior intrării societăţii în procedura insolvenţei nu are un mijloc legal efectiv prin care poate obţine titlul de creanţă ca urmare a suspendării tuturor procedurilor judiciare şi extrajudiciare. Se precizează că în cauză există un raport al Curţii de Conturi din care se deduce că unitatea-administrativ teritorială în discuţie are un drept prezumtiv de creanţă, raport ce este întocmit după deschiderea procedurii de insolvenţă, care însă nu reprezintă un titlu de creanţă şi tocmai pentru acest motiv a fost respinsă cererea de înscriere la masa credală. Se consideră că accesul liber la justiţie trebuie să fie efectiv, nu scriptic, precum şi că dreptul de proprietate se exercită şi cu privire la drepturile de creanţă, care sunt asimilate drepturilor de proprietate.
    6. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia acţiunilor exercitate în cadrul unui proces penal.“
    12. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date.“, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
    13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 124 alin. (3) referitor la înfăptuirea justiţiei.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 dispun că de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia acţiunilor exercitate în cadrul unui proces penal.
    15. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că procedura insolvenţei are un caracter colectiv, unitar şi concursual, în care toţi creditorii ce deţin creanţe împotriva debitorului trebuie să-şi înscrie aceste creanţe la masa credală, şi de aceea legiuitorul, prin textul de lege criticat, a dispus ca toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale să se suspende, altfel nemaiputându-se respecta caracterul unitar, colectiv şi concursual al procedurii. Prin urmare, existenţa unor acţiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului şi pasivului averii debitorului, în vederea aplicării procedurii insolvenţei, potrivit scopului şi principiilor acesteia (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 842 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 11 decembrie 2012). Însă la masa credală pot fi înscrise creanţele care respectă condiţiile legale, respectiv să fie certe, lichide şi exigibile şi care sunt exprimate într-un înscris recunoscut de lege ca având caracter executoriu, nu şi simplele cereri ale creditorilor.
    16. Cu privire la aspectele invocate în prezenta cauză, Curtea observă că autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate ridică o problemă de drept cu privire la suspendarea acţiunii prin care se solicită stabilirea existenţei şi întinderii unui drept de creanţă ce nu este circumscris unui titlu existent, respectiv se doreşte obţinerea unui titlu de creanţă, aspect ce a mai fost analizat şi prin Decizia nr. 41 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 aprilie 2013. În concret, în cauza aflată pe rolul instanţei de judecată a fost pus în discuţie un drept prezumtiv de creanţă al unei unităţi-administrativ teritoriale, ca urmare a faptului că printr-un raport al Curţii de Conturi s-a dispus recuperarea unor sume de bani de la debitor şi care a fost întocmit după deschiderea procedurii de insolvenţă.
    17. În acest context, având în vedere faptul că textul de lege criticat se referă la acţiuni judiciare, extrajudiciare sau de executare silită, pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau a bunurilor sale, Curtea reţine că este evident că numai acele acţiuni care tind la realizarea creanţelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate, nu şi acţiunile care tind la recunoaşterea sau constatarea unui drept de creanţă al reclamantului asupra debitorului. Astfel, în lipsa unei recunoaşteri a creanţei sale, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, reclamantul, participant la procedura insolvenţei, nu poate veni la masa credală şi nu beneficiază de întreaga procedură.
    18. Curtea reţine că reglementările în materia insolvenţei prevăd posibilitatea înscrierii în tabelul suplimentar a tuturor creanţelor născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data începerii procedurii falimentului, acceptate de către lichidator în urma verificării acestora [art. 3 pct. 18 din Legea nr. 85/2006]. Creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare, vor fi plătite conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la masa credală. Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător pentru creanţele născute în procedura de faliment [art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006]. Însă, pentru recunoaşterea acestor creanţe este necesară existenţa unei hotărâri judecătoreşti care poate fi pronunţată distinct de normele prevăzute la art. 36 din Legea nr. 85/2006.
    19. Or, având în vedere că textul de lege criticat se referă la acţiuni judiciare, extrajudiciare sau de executare silită, pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, este evident că numai acele acţiuni care tind la realizarea creanţelor, adică la îndestularea creditorilor, sunt susceptibile de a fi suspendate, context în care îi revin instanţei de judecată competenţa şi, în acelaşi timp, obligaţia de a analiza în ce măsură acţiunile aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţei de judecată se circumscriu cerinţelor cuprinse în dispoziţiile criticate sau, dimpotrivă, acţiunea are drept scop obţinerea unei hotărâri judecătoreşti având caracter executoriu prin care să fie recunoscută şi stabilită creanţa şi să primească un caracter cert, lichid şi exigibil (cu privire la aceste aspecte, a se vedea şi Decizia nr. 149 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016, paragraful 20, şi Decizia nr. 41 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 1 aprilie 2013).
    20. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate are în vedere o pretinsă neconstituţionalitate a normelor criticate prin prisma interpretărilor date acestora de către autorităţile îndrituite cu aplicarea în concret a legii, respectiv de către instanţele de judecată pe rolul cărora se află litigiul. În ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speţa de faţă este vorba de interpretarea şi aplicarea prevederilor Legii nr. 85/2006, iar, în virtutea rolului constituţional al instanţelor de judecată, revine acestora competenţa de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speţei în funcţie de obiectul litigiului dedus judecăţii.
    21. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, aspecte ce conduc la concluzia că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011).
    22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Brusturoasa, judeţul Bacău, în Dosarul nr. 3.226/110/2015/a1 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016