Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 269 din 23 aprilie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 269 din 23 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 751 din 16 septembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carol Claudiu Hoca în Dosarul nr. 2.357/328/2017/a2 al Tribunalului Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.499D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine că noţiunea de „competenţă funcţională“ este subsumată competenţei după materie sau după calitatea persoanei, doctrina definind-o ca fiind acea competenţă ce se referă la categoria de parchet sau instanţă căreia îi revine sarcina de a urmări sau de a judeca o anumită cauză. Totodată, sensul cel mai des întâlnit al acestei noţiuni este acela care se referă la gradul ierarhic al instanţelor, stabilind dacă o instanţă judecă în primă instanţă, apel, recurs etc. Având în vedere dispoziţiile art. 3 din Codul de procedură penală, competenţa funcţională este legată şi de separarea funcţiilor judiciare, astfel încât ea poate fi analizată în orice fază a procesului penal. Aşa fiind, competenţa funcţională sau după atribuţii conturează categoriile de activitate pe care le poate desfăşura un anumit organ judiciar, categorii de atribuţii circumscrise fie naturii infracţiunii, fie unei calităţi speciale a făptuitorului din cauza respectivă. Prin urmare, această noţiune se subsumează competenţei după materie sau după calitatea persoanei, nerespectarea sa atrăgând nulitatea absolută. De altfel, autorul este nemulţumit că, în cauză, măsura preventivă a fost analizată de judecătorie, astfel cum Curtea a statuat prin decizia de admitere, iar nu de instanţa ierarhic superioară. Or, autorul excepţiei este, în sine, nemulţumit de aplicarea deciziei de admitere a Curţii Constituţionale anterior publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceste aspecte sunt însă nefondate, aplicarea de către organul judiciar a unei decizii a Curţii Constituţionale înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu poate contraveni dispoziţiilor constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 3 august 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.357/328/2017/a2, Tribunalul Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carol Claudiu Hoca. Excepţia a fost ridicată în contextul formulării de către autorul excepţiei a unei contestaţii împotriva încheierii prin care s-au verificat, potrivit art. 207 şi art. 348 din Codul de procedură penală, legalitatea şi oportunitatea măsurii arestului preventiv dispus şi menţinut în cauză faţă de inculpat.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece soluţia legislativă cuprinsă în acest articol nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa funcţională a judecătorului de cameră preliminară, nerespectându-se astfel dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie. Cu toate că reglementarea competenţelor organelor judiciare reprezintă un element esenţial ce decurge din principiul legalităţii, principiu ce se constituie într-o componentă a statului de drept, legiuitorul nu a prevăzut sancţiunea nulităţii absolute pentru încălcarea normelor referitoare la competenţa funcţională de către judecătorul de cameră preliminară. Respectarea normelor de competenţă şi sancţionarea nerespectării acestora cu nulitatea absolută sunt la fel de importante în camera preliminară ca şi în celelalte etape ale procesului penal, iar, potrivit art. 3 alin. (1) din Codul de procedură penală, în procesul penal se exercită 4 funcţii judiciare, printre care şi funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată.
    6. Susţine că nu există un text de lege care să îi permită invocarea unei nulităţi absolute în cazul încălcării normelor de competenţă funcţională de către judecătorul de cameră preliminară. Astfel, prin nesancţionarea cu nulitatea absolută a încălcării normelor referitoare la competenţa funcţională este deschisă calea arbitrarului în domeniul competenţei în materie penală.
    7. În contextul invocării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 437 din 22 iunie 2017, autorul excepţiei arată că judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Turda a verificat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive. Autorul excepţiei susţine că a învederat că judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Turda nu era competent să soluţioneze cauza, deoarece decizia anterior menţionată nu fusese publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi nu producea încă efecte, iar verificarea măsurii trebuia făcută, potrivit art. 348 din Codul de procedură penală, de către judecătorul de cameră preliminară de la tribunal. Arată că această solicitare i-a fost respinsă pe considerentul că dispoziţiile Constituţiei impun necesitatea unei căi de atac împotriva încheierii de verificare a măsurilor preventive. Apreciază că cele reţinute de Curte în Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.
    8. Tribunalul Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că, deşi textul legal criticat nu prevede în mod expres faptul că legiuitorul a avut în vedere, la instituirea acestui caz de nulitate absolută, şi nerespectarea competenţei funcţionale a instanţelor judecătoreşti (inclusiv separaţia funcţiilor judiciare), trebuie avut în vedere faptul că acest tip de competenţă este o creaţie a doctrinei (în cadrul clasificării competenţelor organelor judiciare), care este subsumată competenţei materiale şi personale a instanţelor judecătoreşti, fiind incontestabil legată de aceasta. Această orientare doctrinară şi jurisprudenţială exista şi sub imperiul Codului de procedură penală anterior. Prin urmare, atât timp cât legea sancţionează cu nulitatea absolută nerespectarea competenţei materiale şi personale a instanţelor judecătoreşti, în mod implicit este avută în vedere şi nerespectarea competenţei funcţionale a acestor organe judiciare. Mai mult, nerespectarea separaţiei funcţiilor judiciare este, de asemenea, sancţionată cu nulitatea absolută, însă de această dată din perspectiva cazului de nulitate absolută instituit prin textul art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, care se referă la compunerea completului de judecată. În consecinţă, judecătorul de cameră preliminară apreciază că motivele furnizate de inculpat în susţinerea excepţiei sale de neconstituţionalitate vizează, mai degrabă, o chestiune de interpretare a legii, ce cade în sarcina instanţei judecătoreşti, iar nu de constituţionalitate, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În măsura în care se apreciază că textul art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală nu include şi cazul de nulitate absolută pentru nerespectarea competenţei funcţionale a instanţelor judecătoreşti (inclusiv a judecătorului de cameră preliminară), se apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este fondată pentru argumentele expuse de acesta, iar considerentele care au stat la baza pronunţării Deciziei nr. 302 din 4 mai 2017, precitată, trebuie aplicate mutatis mutandis şi în cazul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de inculpat în prezenta cauză.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul arată că noul Cod de procedură penală a consacrat sistemul nulităţilor absolute exprese în art. 281, stabilind şi trăsăturile care le caracterizează: nulitatea absolută nu poate fi înlăturată în niciun mod; nulitatea absolută poate fi invocată în orice stare a procesului, cu anumite derogări exprese de la această regulă; nulitatea absolută poate fi luată în considerare din oficiu.
    11. Deşi art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală nu prevede în mod expres faptul că legiuitorul a avut în vedere, la instituirea acestui caz de nulitate absolută, şi nerespectarea competenţei funcţionale a instanţelor judecătoreşti, Guvernul apreciază că, potrivit doctrinei, acest tip de competenţă este subsumat competenţei materiale şi personale a instanţelor judecătoreşti, fiind legat de acestea. Astfel, potrivit doctrinei, competenţa funcţională sau după atribuţii conturează categoriile de activităţi pe care le poate desfăşura un anumit organ în cadrul competenţei sale generale şi determină, fie în raport cu infracţiunea, fie cu calitatea făptuitorului, care instanţă este competentă să judece în primă instanţă şi care instanţă poate judeca în căile de atac. Competenţa funcţională rezultă, cu precădere, din principiul separaţiei funcţiilor judiciare prevăzut de art. 3 din Codul de procedură penală şi poate fi analizată în raport cu fiecare fază a procesului penal. Dispoziţiile procedurale care reglementează competenţa funcţională a instanţelor judecătoreşti sunt norme imperative, încălcarea lor atrăgând sancţiunea nulităţii absolute, vătămarea procesuală fiind prezumată. De asemenea, şi nerespectarea separaţiei funcţiilor judiciare este sancţionată cu nulitatea absolută, potrivit art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Astfel, Guvernul apreciază că argumentele autorului excepţiei vizează mai mult o chestiune de interpretare a legii şi nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, excepţia de neconstituţionalitate fiind neîntemeiată.
    12. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile criticate au fost declarate neconstituţionale, prin Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, precitată, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: (...) b) competenţa materială şi competenţa personală a instanţelor judecătoreşti, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente.“
    16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), potrivit căruia România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate, art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie şi art. 21 alin. (3) potrivit căruia părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Rechizitoriul nr. 493/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, înregistrat cu numărul 2.357/328/2017 la Judecătoria Turda, a fost trimis în judecată inculpatul Carol Claudiu Hoca pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj [art. 257 alin. (1) şi (4) din Codul penal raportat la art. 206 alin. (1) din acelaşi act normativ] cu aplicarea art. 38 alin. (2), art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (5) din Codul penal. Prin Încheierea penală din 13 martie 2017 a Judecătoriei Turda, judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus arestarea preventivă a inculpatului în temeiul art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală pe o perioadă de 30 de zile. Prin încheierile din 10 aprilie 2017, 8 mai 2017 şi 31 mai 2017 ale Judecătoriei Turda şi din 23 iunie 2017 a Tribunalului Cluj s-a menţinut măsura preventivă faţă de inculpat.
    18. Totodată, prin Încheierea penală nr. 485 din 31 mai 2017, pronunţată de Judecătoria Turda - Judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală raportat la art. 346 alin. (2) din acelaşi act normativ, s-au respins cererile şi excepţiile invocate de către inculpat, prin apărătorul ales, s-a constatat legalitatea Rechizitoriului nr. 493/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda şi a administrării probelor, s-a dispus începerea judecăţii în cauză.
    19. Împotriva acestei încheieri, inculpatul a formulat contestaţie, înregistrată la Judecătoria Turda la data de 6 iunie 2017. Prin Încheierea penală nr. 243 din 21 iulie 2017, Tribunalul Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 347 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală raportat la art. 346 alin. (2) şi art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) din acelaşi act normativ, a respins ca nefondată contestaţia formulată.
    20. La data de 19 iulie 2017, prin Încheierea penală nr. 585/2017, Judecătoria Turda - Judecătorul de cameră preliminară, în cadrul verificării legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a arestului preventiv luate faţă de inculpat, a reţinut că dosarul de cameră preliminară este înaintat Tribunalului Cluj - Judecătorul de cameră preliminară pentru soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Încheierii penale nr. 485 din 31 mai 2017, pronunţată de Judecătoria Turda - Judecătorul de cameră preliminară. Instanţa judecătorească a constatat că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat în data de 22 iunie 2017 cu privire la dispoziţiile art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală, în sensul că în cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa sesizată cu rechizitoriu verifică legalitatea şi temeinicia măsurii preventive. Judecătoria Turda - Judecătorul de cameră preliminară s-a considerat competentă să verifice legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a arestului preventiv luate faţă de inculpat, deşi la data de 19 iulie 2017, Decizia nr. 437 din 22 iunie 2017 a Curţii Constituţionale nu era încă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar cauza se afla în etapa contestaţiei - camera preliminară, pe rolul Tribunalului Cluj - Judecătorul de cameră preliminară. Judecătoria Turda - Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că măsura preventivă a arestului preventiv este temeinică şi legală, drept care a menţinut această măsură.
    21. În acest context, având în vedere că decizia Curţii Constituţionale nu era încă publicată, inculpatul a apreciat că nu Judecătoria Turda - Judecătorul de cameră preliminară este competentă să verifice legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a arestului preventiv, ci Tribunalul Cluj - Judecătorul de cameră preliminară.
    22. Aşa fiind, inculpatul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală cu motivarea că soluţia legislativă cuprinsă în acest articol nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa funcţională a judecătorului de cameră preliminară, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 21 alin. (3) din Constituţie.
    23. Totodată, inculpatul a formulat contestaţie împotriva Încheierii penale nr. 585 din 19 iulie 2017, pronunţată de Judecătoria Turda - Judecătorul de cameră preliminară, în cadrul verificării legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a arestului preventiv luate faţă de inculpat. Inculpatul a invocat excepţia nulităţii absolute a încheierii contestate, dată fiind nerespectarea competenţei funcţionale a judecătorului de cameră preliminară, în condiţiile în care Decizia nr. 437 din 22 iunie 2017 a Curţii Constituţionale nu era publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    24. Prin Încheierea penală nr. 256 din 3 august 2017, Tribunalul Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că „dosarul cauzei a fost înaintat primei instanţe - Judecătoria Turda - pentru a se proceda la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii arestului preventiv, conform art. 348 şi art. 207 din Codul de procedură penală fiind pronunţată încheierea contestată, deşi Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj nu se dezînvestise de soluţionarea contestaţiei inculpatului, promovată conform art. 347 din Codul de procedură penală, în cauză fiind stabilit termen în data de 21 iulie 2017. Procedând în această manieră, Judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a nesocotit prevederile legale imperative ale art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală cu referire la art. 207 din acelaşi act normativ care atribuie competenţa de verificare a măsurii preventive, în situaţii precum cea din speţă, în favoarea Judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, învestit cu soluţionarea contestaţiei formulate conform art. 347 din Codul de procedură penală, în faţa acestui judecător aflându-se cauza în accepţiunea art. 348 alin. (2) din acelaşi act normativ. [...] Nefiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia Curţii de contencios constituţional adoptată în data de 22 iunie 2017, rezultă că textul art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală se afla în vigoare, fiind obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti, aspect ce rezultă din prevederile art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie“.
    25. În ceea ce priveşte aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 281 din Codul de procedură penală sau ale art. 282 din acelaşi act normativ, privind cazurile de nulitate absolută sau relativă în cazul nerespectării funcţionale a judecătorului de cameră preliminară, Tribunalul Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a reţinut că „deşi textul art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală nu prevede în mod expres faptul că legiuitorul a avut în vedere, la instituirea acestui caz de nulitate absolută şi nerespectarea competenţei funcţionale a instanţelor judecătoreşti (inclusiv separaţia funcţiilor judiciare), trebuie avut în vedere faptul că acest tip de competenţă este o creaţie a doctrinei (în cadrul clasificării competenţelor organelor judiciare), care este subsumată competenţei materiale şi personale a instanţelor judecătoreşti, fiind indeniabil legată de aceasta. Această orientare doctrinară şi jurisprudenţială exista şi sub imperiul Codului de procedură penală anterior. Prin urmare, atât timp cât legea sancţionează cu nulitatea absolută nerespectarea competenţei materiale şi personale a instanţelor judecătoreşti, în mod implicit, este avută în vedere şi nerespectarea competenţei funcţionale a acestor organe judiciare. Mai mult, nerespectarea separaţiei funcţiilor judiciare este, de asemenea, sancţionată cu nulitatea absolută, însă de această dată din perspectiva cazului de nulitate absolută instituit prin textul art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, care se referă la compunerea completului de judecată. În raport de aceste considerente, Încheierea Judecătorului de cameră preliminară de la prima instanţă, dată cu nerespectarea competenţei materiale şi funcţionale a instanţelor judecătoreşti, este lovită de nulitate absolută, urmând să se pronunţe desfiinţarea în întregime a acesteia.“
    26. În consecinţă, având în vedere aceste aspecte şi faptul că termenul de 30 de zile în care trebuiau verificate legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a expirat, Tribunalul Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a dispus admiterea contestaţiei formulate şi desfiinţarea în întregime a Încheierii penale nr. 585 din 19 iulie 2017; admiterea excepţiei nulităţii absolute a Încheierii penale nr. 585 din 19 iulie 2017, pronunţate de Judecătoria Turda - Judecătorul de cameră preliminară; constatarea încetării de drept a măsurii arestului preventiv luate faţă de inculpat şi punerea de îndată în libertate, dacă nu este reţinut sau arestat preventiv în altă cauză.
    27. În ceea ce priveşte Decizia nr. 437 din 22 iunie 2017, precitată, Curtea reţine că prin aceasta a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 348 alin. (2) din Codul de procedură penală şi a constatat că sintagma „sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestit cu soluţionarea contestaţiei“ din cuprinsul acestora este neconstituţională.
    28. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că autorul excepţiei a formulat contestaţie împotriva încheierii penale pronunţate de Judecătoria Turda - Judecătorul de cameră preliminară, invocând excepţia nulităţii absolute. Instanţa competentă să soluţioneze contestaţia a constatat că necompetenţa judecătorului de cameră preliminară poate fi sancţionată, potrivit art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, soluţionând cauza în consecinţă.
    29. În acest context, Curtea reţine că instanţa de contencios constituţional a statuat - cu privire la condiţiile de admisibilitate a excepţiei - că, potrivit jurisprudenţei sale, „legătura cu soluţionarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat.
    30. Cu alte cuvinte, excepţia de neconstituţionalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată. Practic, decizia Curţii Constituţionale trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra desfăşurării procesului, cerinţa relevanţei fiind expresia utilităţii pe care soluţionarea excepţiei invocate o are în cadrul rezolvării litigiului dintre părţi.
    31. Or, în prezenta cauză, astfel cum s-a arătat, instanţa competentă să soluţioneze contestaţia a constatat că necompetenţa judecătorului de cameră preliminară poate fi sancţionată, potrivit art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, soluţionând cauza în consecinţă. Astfel, chiar şi în cazul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, decizia pronunţată nu va produce niciun efect concret în condiţiile în care contestaţia inculpatului a fost admisă apreciindu-se întemeiată critica adusă de acesta.
    32. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu poate produce un efect concret asupra desfăşurării procesului în acest caz, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală neavând legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Carol Claudiu Hoca în Dosarul nr. 2.357/328/2017/a2 al Tribunalului Cluj - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia Penală - Judecătorul de cameră preliminară şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016