Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 262 din 4 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 262 din 4 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 763 din 20 august 2020

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepţie ridicată de Marian Manea în Dosarul nr. 1.314/214/2016 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.468D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând precedentul constituţional.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 14 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.314/214/2016, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, excepţie ridicată de Marian Manea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă acţiunea de stabilire a paternităţii ca prescrisă.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat încalcă egalitatea în drepturi, deoarece fără nicio justificare instituie regimuri juridice diferite în situaţii similare şi îl discriminează pe bărbatul prezumat ca tată al unui copil născut până la 30 septembrie 2011, lipsindu-l de posibilitatea contestării paternităţii pe care o are cel prezumat a fi tată al copilului născut începând cu data de 1 octombrie 2011, cei vizaţi de prezumţia de paternitate cunoscând în aceeaşi perioadă, respectiv ulterior datei de 1 octombrie 2011, în condiţiile art. 430 alin. (1) teza a doua din Codul civil, că prezumţia de paternitate nu corespunde realităţii. Este exclus să se reţină că, reglementând astfel, textul criticat dă satisfacţie principiului legal potrivit căruia legea civilă reglementează numai pentru viitor şi nu are putere retroactivă, atât timp cât împrejurările de fapt, ce justifică formularea cererii de tăgadă a paternităţii, şi anume dobândirea de informaţii ce conduc la concluzia că prezumţia de paternitate nu corespunde realităţii, s-au petrecut în ambele ipoteze sub imperiul legii noi.
    6. Tribunalul Argeş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că textul criticat respectă principiul neretroactivităţii legii, fiind firesc ca dispoziţiile noului Cod civil să fie aplicabile în cazul copiilor născuţi după intrarea în vigoare a acestuia. Neretroactivitatea legii nu aduce atingere principiului egalităţii în drepturi şi nu creează nicio discriminare faţă de bărbatul prezumat tată.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că textul criticat reprezintă o normă tranzitorie care reglementează legea aplicabilă situaţiilor juridice concrete în materia filiaţiei, în raport cu data intrării în vigoare a noului Cod civil. În ceea ce priveşte aplicarea legii în timp, este consacrat principiul aplicării imediate a legii noi, în sensul că, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, toate situaţiile juridice care se ivesc ulterior sunt supuse reglementării noii legi. Asigurarea previzibilităţii legii şi stabilităţii raporturilor juridice face ca legea să nu mai poată fi aplicată retroactiv unor situaţii născute anterior intrării în vigoare a unei legi al cărei conţinut nu era cunoscut subiecţilor de drept şi care nu se putea conforma unor cerinţe legale care nu existau şi pe care nu le putea anticipa. Tocmai de aceea opţiunea legiuitorului pentru norma tranzitorie criticată este firească, momentul naşterii copilului fiind elementul definitoriu în raport cu care se stabileşte şi legea aplicabilă acţiunii. Totodată, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul neretroactivităţii legii.
    9. Avocatul Poporului apreciază că art. 47 din Legea nr. 71/2011 este neconstituţional în măsura în care se aplică şi acţiunilor în „contestaţia“ filiaţiei faţă de tatăl din căsătorie. Se menţionează că acest punct de vedere al Avocatului Poporului a mai fost exprimat şi reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 847 din 10 decembrie 2015, decizie prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate formulată.
    10. Se arată că prin art. 434 din Codul civil a fost reglementată o instituţie nouă de drept civil, respectiv contestarea filiaţiei faţă de tatăl din căsătorie, instituţie care nu avea un corespondent în Codul familiei din 1953, doctrina şi practica judiciară fiind cele care au creat o cale de acţiune în aşa numita contestare a paternităţii copilului aparent din căsătorie. Prin această acţiune se urmărea exclusiv înlăturarea prezumţiei de paternitate greşit aplicate datorită înregistrării greşite a copilului, ca fiind din căsătorie. Lipsa acestei reglementări în Codul familiei a determinat introducerea unor reguli clare în noul Cod civil - art. 434. Dat fiind această diferenţă majoră între cele două reglementări, cea veche şi cea nouă, înseamnă că reglementările novatoare vor fi destinate exclusiv situaţiilor constituite după intrarea în vigoare a legii şi care respectă întocmai exigenţele acesteia.
    11. Principiul neretroactivităţii nu este însă încălcat dacă se aplică legea nouă unor raporturi constituite în trecut, dar care se adaptează condiţiilor nou-introduse, prin reconfigurarea elementelor sale. În aceste cazuri, aplicarea imediată a legii noi este dictată de importanţa acelei reglementări, în considerarea necesităţii de a proteja anumite drepturi şi valori deosebit de însemnate. Or, dreptul copilului de a-şi cunoaşte identitatea personală trebuie protejat în toate formele, indiferent că vorbim de copiii născuţi anterior intrării în vigoare a noului Cod civil sau de cei născuţi după intrarea în vigoare a acestuia. Deosebirea de tratament juridic apare ca nefiind întemeiată pe un criteriu obiectiv şi rezonabil, creându-se astfel o situaţie în care este imposibil să se acorde prioritate realităţii biologice asupra unei prezumţii legale de paternitate, ceea ce nu este compatibil cu obligaţia statelor de a garanta respectarea efectivă a vieţii private şi de familie, conform art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, care au următorul cuprins: „Stabilirea filiaţiei, tăgăduirea paternităţii sau orice altă acţiune privitoare la filiaţie este supusă dispoziţiilor Codului civil şi produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuţi după intrarea lui în vigoare.“
    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, chiar prin raportare la acţiunea în tăgada paternităţii. Astfel, prin Decizia nr. 1.062 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2013, sau Decizia nr. 196 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragrafele 17-20, Curtea a statuat că situaţia diferită în care se află titularii dreptului la acţiunea în tăgada paternităţii, în funcţie de data naşterii copilului a cărui paternitate se contestă, derivă din succesiunea în timp a actelor normative în materie, mai concret, din aplicarea principiului general de drept tempus regit actum. Privită din această perspectivă, deosebirea de tratament juridic apare ca fiind întemeiată pe un criteriu obiectiv şi rezonabil, fiind astfel de neconceput, în acord cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, ca legea nouă să se aplice şi copiilor născuţi înainte de intrarea ei în vigoare, respectiv efectele juridice ale legii noi să fie aplicabile şi unei situaţii trecute, şi anume naşterea copilului.
    17. În legătură cu acest aspect, Curtea a reţinut în mod constant că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări. În acest sens sunt Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, prin care Curtea Constituţională a statuat că respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate.
    18. De altfel, prin Decizia nr. 755 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007, şi a constatat că sintagma „Dispoziţiile prezentei legi privind acţiunea în tăgăduirea paternităţii, [...], sunt aplicabile şi în cazul copiilor născuţi înainte de intrarea sa în vigoare, chiar dacă cererea este în curs de judecată“ este neconstituţională, fiind în contradicţie cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, în condiţiile în care legea nouă se aplică unui drept născut sub imperiul legii vechi.
    19. De asemenea Curtea mai reţine că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate şi prin raportare la sintagma „orice altă acţiune privitoare la filiaţie“; în acest sens, prin Decizia nr. 847 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 18 februarie 2016, Curtea a constatat că este de neconceput, în acord cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, ca legea nouă să se aplice şi copiilor născuţi înainte de intrarea ei în vigoare, respectiv ca efectele juridice ale legii noi să fie aplicabile şi unei situaţii trecute, şi anume naşterea copilului.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Manea în Dosarul nr. 1.314/214/2016 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Benke Károly

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016